George Chirilă (n. 13 noiembrie 1941 în satul Buda, comuna Blăgești, județul Bacău) este un scriitor român, fiul țăranilor Olimpia și Gheorghe Chirilă. Copilărește în satul natal, începându-și studiile la Școala Generală din Blǎgești (1948-1955) și le continuă la secția reală a Liceului ”Petru Rareș” din Piatra Neamț (azi, Colegiu Național, 1955-1959). De la dascălii săi, deprinde gustul lecturii, aprofundând o serie de capodopere descoperite în biblioteca lui G. T. Kirileanu, cunoscutul editor al operei lui Creangă și bun prieten cu unele personalități ale culturii, Călinescu, Iorga, Perpessicius, Rosetti ș.a.

Biografie Scriind încă din copilărie, în perioada liceului frecventează Cenaclul ”Calistrat Hogas”, coordonat de profesorul universitar Constantin Borș, matematician, dar și poet, autor al volumului ”Tragicul Destin”.

Debutează simultan, în 1956, în ziarul nemțean ”Flacăra” și, pe calea undelor, la Radio Iași, studioul teritorial care abia se înființase, publicând apoi poezie în revistele ”Iașul literar” și ”Luceafărul”. Înzestrarea literară și cunoștințele acumulate i-au ușurat admiterea la Facultatea de Litere, Istorie și Filosofie a Universității ”Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), unde îi are ca profesori, între alții, pe academicienii Petre Botezatu, Constantin Ciopraga, Al. Dima, Vasile Pavelcu, T. Simensky. Se specializează în domeniile filosofiei, logicii, pedagogiei și psihologiei, numărându-se și aici printre studenții eminenți și implicându-se atât în procesul instructiv, cât și în viața culturală a universității și a urbei.

A absolvit ca șef de promoție pe țară, cu o medie generală de 9,85, fiind reținut ca asistent universitar în cadrul facultății (1964-1966). Deși își începuse studiile doctorale, obținând în 1967 titlul de doctor în filosofie cu lucrarea ,,Metafizica suferinței” (îndrumător, academicianul D. D. Roșca), destinul său cunoaște o traiectorie sinuoasă, fiind rând pe rând învățător și profesor la Liceul din Roznov, județul Neamț (1966-1967), activist cultural în Valea Jiului (1967-1968), redactor la Televiziunea Română (1968-1971), la Editura Minerva (1971-1974), la revistele ”Contemporanul” (1974-1990) și ”Pentru Patrie” (1990-1992), la RomPress (1992-1993).

Între 1993 și 1996 a fost expert al Consiliului Național al Audiovizualului, iar după această perioadă a revenit în presă, lucrând ca redactor la ziarele ”Cronica Română” și ”Economistul” precum și la revista ”Urzica”.

Opera literară În pofida vieții agitate, nu a neglijat scrisul, debutând editorial cu volumul de versuri ”Agora” și publicând apoi alte cărți de poeme, dar și literatură pentru copii ori teatru:

Agora (Editura pentru Literatură, București, 1968), Orientalia (poeme, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970), Fiul (poeme, Editura Junimea, Iași 1972), Semnul unei corăbii (versuri, Editura Eminescu, București, 1973), Masca Diotimei (versuri, Editura Cartea Românească, București, 1975), Dăiuim (poeme, Editura Eminescu, 1976), Solia (poeme, idem, 1980), Cu poezii și nuci în buzunare (Editura Ion Creangă, București, 1980), Portretul focului (versuri, Editura Cartea Românească, 1983), Mic tratat de melancolie (poezii, Editura Mihai Eminescu, 1984), Peisaj de vânătoare (poeme, Editura Albatros, București, 1987), Un delfin, trei copii și mai multe peripeții (versuri, Editura Ion Creangă, 1988), La ceas de mirări (poezii, Editura Didactică și Pedagogică, 1991), Sonete (Editura Sfera, București, 1996), Într-o barcă de fildeș (poeme, Editura Scripta, București, 1996), Cenușă în unduire (versuri, Editura Amurg Sentimental, București, 1998), Fântâna din lacrimă (teatru, idem, 1999), Între ironie și imaginar (monografie Marin Sorescu, Editura Viitorul Românesc, București, 2002), Floare de spin (poezii, Editura Sinopsis, 2005) Îngerul blond se întoarce (monografie Nichita Stănescu, Editura Romanian Press, București, 2007), Revelația singurătății (Editura Academiei Române, București).

În calitate de colaborator principal, a contribuit la apariția celor două volume din ”Enciclopedia marilor personalități” (Editura Geneze, București, 2009) consacrate unor ”Scriitori și Filosofi” (vol. X, A-L, și vol. XI, M-Z).

A fost inclus, de asemenea, cu versuri în antologiile ”Jurnalul literar II” (Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, 1982), ”Țara Poeților” (Editura Albatros, 1975), ”Izvoare nesecate. Poeții României Socialiste omagiază eliberarea patriei” (Editura Cartea Românească, 1979) și a realizat, la rândul lui, antologiile ”Nu ucideți pasărea albastră” (cu o prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura Eminescu, 1985) și ”Icoana mamei” (Editura Amurg Sentimental, 1999). Ca lector la redacția ”Biblioteca pentru toți” a Editurii Minerva a înlesnit apariția unor cărți valoroase, fiind, între altele, redactor al romanului ”Intrusul” de Marin Preda, de prietenia căruia s-a bucurat. Tot aici a editat ”Caietele Minerva” (1971-1973), în timp ce în perioada petrecută la TVR a condus revista literară ”Albatros” (1968-1971), în care a promovat numeroase tinere talente, inclusiv din județul natal. Între anii 1992 și 1997 a dat, totodată, viață, împreună cu Mircea Constantinescu, revistei ”Mondo Media”, dar creațiile sale lirice au mai fost găzduite de numeroase alte publicații, între care mai amintim doar revistele ”Ateneu”, ”Convorbiri literare”, ”Literatorul”, ”România literară”, ”Tribuna”, ”Sud”. A păstrat întotdeauna legătura cu spațiul Bacăului, răspunzând invitațiilor Cenaclului ”Bacovia” și oferind Teatrului Bacovia, în 1988, în preajma Centenarului comemorativ Eminescu din 1989, piesa de teatru ”Porni Luceafărul”, componentă a trilogiei dramatice ”Steaua singurătății”, inclusă alături de ”Fântâna din lacrimă” (care are în prim-plan mitul Meșterului Manole) și de ”Dumnezeu umblă pe jos”(consacrată lui Constantin Brâncuși) în volumul deja amintit. Din 1972 devine membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor.

Bibliografie

Revista de cultură „Ateneu” (Bacău), Anul 32, Nr. 4 (307), aprilie 1995, p. 7. Cornel Galben, ''Personalități băcăuane'', Editura Corgal Press, Bacău, 2012. Revista de cultură ”Ateneu” (Bacău). Anul 53, Nr. 567/568 (nov.-dec. 2016). p. 28.