Alenka Bratušek () o politiciană slovenă care a ocupat funcția de prim-ministru al Sloveniei din martie 2013 până în mai 2014, fiind prima femeie din istoria țării care a deținut această poziție. Ea a fost președinte pro tempore al partidului Slovenia Pozitivă din ianuarie 2013 până în aprilie 2014. La 5 mai 2014, Bratušek și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru .

Bratušek a preluat mandatul de ministru al infrastructurii în 2018 și a servit până în 2020. Ea a revenit în această funcție în 2023.

Biografie Bratušek s-a născut în Celje. Ea a studiat la Facultatea de Științe Naturale și Tehnologie din cadrul Universității din Ljubljana. Continuându-și studiile la Universitatea din Ljubljana, ea a obținut o diplomă de master în management la Facultatea de Științe Sociale. Înainte de a intra în politică, a servit timp de șase ani ca șefă a Direcției pentru Bugetul de Stat în cadrul Ministerului de Finanțe.

În martie 2013, o persoană anonimă a criticat-o pe Bratušek pentru că nu citase o sursă pe una dintre paginile tezei sale de master. Lucrarea sa are 88 de pagini cu 34 de surse enumerate, dar jurnaliștii au numărat doar 11 care au fost citate; printre acestea se aflau și documente interne ale companiei Javni gospodarski zavod Brdo, unde ea a fost membră și ulterior președintă a consiliului de administrație. Jurnaliștii de la Slovenske novice au analizat, de asemenea, lucrarea sa și au scris că Bratušek a plagiat o pagină din lucrarea unui alt autor (referitoare la clasificarea bunăstării de către Gøsta Esping-Andersen) fără o citare corespunzătoare. Facultatea de Științe Sociale, a început o investigație privind presupusul plagiat. Comisia de investigare a concluzionat că „Bratušek a folosit în teza sa de master lucrări ale altor autori contrar metodelor actuale de citare, dar, pe baza evaluării critice a materialului și a surselor colectate, nu se poate stabili în mod expert și științific că teza nu este rezultatul muncii sale”.

Carieră politică În 2006, ea a candidat la alegerile locale pe lista Democrației Liberale din Slovenia (LDS) și a fost aleasă în consiliul local din Kranj. În 2008, Bratušek a candidat fără succes pentru Parlament pe lista partidului social-liberal Zares. La următoarele alegeri locale, în 2010, ea și-a schimbat opțiunea, de data aceasta către Lista Hermine Krt, fiind aleasă din nou în consiliul local din Kranj. La alegerile parlamentare anticipate din 2011, ea a fost aleasă pe lista partidului Slovenia Pozitivă. În timpul mandatului său parlamentar, a fost președinta Comisiei parlamentare pentru controlul bugetului.

La 17 ianuarie 2013, Bratušek a fost aleasă președintă a partidului Slovenia Pozitivă, după ce liderul și fondatorul acestuia, , a renunțat temporar la toate funcțiile din partid în urma acuzațiilor aduse de raportul oficial al Comisiei pentru Prevenirea Corupției. Tot în urma acestui raport, guvernul liderului de centru-dreapta Janez Janša a primit un vot de neîncredere.

La 10 septembrie 2014, Bratušek a fost nominalizată pentru a fi unul dintre vicepreședinții Comisiei Europene sub președinția lui Juncker, dar nominalizarea sa a fost respinsă la 8 octombrie 2014, în principal din cauza lipsei sale de experiență.

Prim-ministru (2013–2014)

La 27 februarie, Bratušek a fost aleasă prim-ministru desemnat pentru a forma un nou guvern al Sloveniei. Partidul Democrat Sloven, de centru-dreapta, a reacționat printr-o postare pe Twitter în care afirma că „guvernul ei nu va dura mai mult decât lungimea fustei sale”. (În cele din urmă, Alenka Bratušek a servit ca prim-ministru din martie 2013 până în aprilie 2014.) Gregor Virant a salutat rezultatul votului, declarând că acesta va permite Sloveniei să meargă înainte. Presa străină a considerat că îi va fi dificil lui Bratušek să formeze un nou guvern și s-a întrebat dacă aceasta va continua reformele inițiate de guvernul lui Janša.

O nouă majoritate parlamentară, alcătuită din PS și Social-Democrați, a fost constituită. La 20 martie, Bratušek a format un guvern.

În încercarea de a evita un ajutor financiar extern (bailout), guvernul său a câștigat un vot de încredere cu 50 la 31, pe 15 noiembrie.

La 29 aprilie 2014, ea a demisionat din partidul Slovenia Pozitivă, după ce a pierdut conducerea partidului în fața lui la 26 aprilie. În urma acestei evoluții, Bratušek și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru, care urma să intre în vigoare la 5 mai 2014. Pe 5 mai, ea și-a depus oficial scrisoarea de demisie, declanșând discuții despre alegeri anticipate mai târziu în cursul anului 2014. Ea a devenit primul prim-ministru sloven care a demisionat din funcție; demisia sa a intrat în vigoare la 8 mai.

La 31 mai 2014, ea și-a format propriul partid, Alianța Alenkăi Bratušek (în ; ZaAB). La alegerile următoare din iulie, ZaAB a câștigat patru locuri în Adunarea Națională, inclusiv unul pentru Bratušek.

Comisia Europeană În ultimele sale zile ca prim-ministru, Bratušek s-a autopropus pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene sub președinția lui Juncker, dar pe 8 octombrie 2014, în urma unei audieri de confirmare dificile în fața Parlamentului European, nominalizarea sa a fost respinsă cu 122 din 135 de voturi împotrivă. Prim-ministrul sloven a nominalizat un alt candidat, antreprenoarea slovenă .

Viață personală Bratušek locuiește cu partenerul său în Kranj. Ea are un fiu și o fiică. Fiul ei, Oskar Cvjetičanin, este fotbalist și joacă pentru academia clubului Southampton FC.

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1970 Categorie:Nașteri pe 31 martie Categorie:Sloveni în viață Categorie:Oameni din Celje Categorie:Femei din Slovenia Categorie:Prim-miniștri ai Sloveniei Categorie:Femei premier