Meditații (în greacă: , transliterat: Ta eis heauton, lit. „Gânduri către sine”) este o serie de scrieri personale de Marc Aureliu, împărat roman între anii 161–180 d.Hr., în care acesta și-a consemnat notele private și ideile despre filozofia stoică.
Compoziție Marc Aureliu a scris cele 12 cărți ale Meditațiilor în greaca koineSwain, Simon (1996). Hellenism and Empire. Oxford University Press. p. 29. „Imitarea riguroasă a dialectului atic nu era necesară deoarece Marcus Aurelius a scris într-un context filozofic, fără intenția de a publica.” ca sursă pentru propria îndrumare și perfecționare.Iain King sugerează că volumele ar fi putut fi scrise și pentru stimulare mentală, deoarece Aurelius era îndepărtat de viața culturală și intelectuală a Romei pentru prima dată în viața sa. Sursă: Thinker At War: Marcus Aurelius, publicat august 2014. Este probabil ca mari porțiuni ale lucrării să fi fost scrise la Sirmium, unde împăratul a petrecut mult timp planificând campanii militare între anii 170–180. O parte din lucrare a fost scrisă în timpul campaniilor, deoarece notele interne dezvăluie că prima carte a fost „scrisă în țara quazilor, la Granova”The Meditations of Marcus Aurelius. Translated from the Greek. By Jeremy Collier, Londra, 1887. (astăzi râul Hron din Slovacia), iar a doua carte a fost scrisă la Carnuntum.
Este puțin probabil ca Marc Aureliu să fi intenționat vreodată ca scrierile sale să fie publicate. Lucrarea nu are un titlu oficial, astfel că „Meditații” este unul dintre mai multele titluri atribuite în mod obișnuit colecției. Aceste scrieri iau forma unor citate care variază ca lungime de la o singură propoziție la paragrafe lungi.
Structură și teme Meditațiile sunt împărțite în 12 cărți care cronichează diferite perioade din viața lui Aureliu. Pasajele din fiecare carte nu sunt neapărat în ordine cronologică, fiind scrise ca reflecții personale ale împăratului. Stilul de scriere este simplificat și direct, reflectând perspectiva stoică a autorului.
O temă centrală a Meditațiilor este importanța analizării propriei judecăți despre sine și despre ceilalți, precum și dezvoltarea unei perspective cosmice:Sellars, John. 23 octombrie 2011. „Marcus Aurelius”. Internet Encyclopedia of Philosophy.
Aureliu susține găsirea propriului loc în univers și consideră că totul provine din natură, deci totul se va întoarce la ea la timpul potrivit. O altă temă recurentă este menținerea concentrării și evitarea distragerilor, respectând în același timp principii etice solide, cum ar fi „a fi un om bun”.Roberts, John, ed. 23 octombrie 2011. „Aurēlius, Marcus”. The Oxford Dictionary of the Classical World.
Ideile sale stoice implică adesea evitarea indulgenței în afecțiunile senzoriale, o abilitate care îl va elibera pe om de durerile și plăcerile lumii materiale. El susține că singura cale prin care un om poate fi rănit de alții este dacă permite reacției sale să-l copleșească. O natură internă ordonată și rațională, sau logos-ul, pătrunde și ghidează întreaga existență. Raționalitatea și echilibrul mental permit trăirea în armonie cu logos-ul. Acest lucru îi permite individului să se ridice deasupra percepțiilor eronate despre „bine” și „rău” — lucrurile care nu se află sub controlul nostru, precum faima și bogăția, fiind irelevante (spre deosebire de cele pe care le putem controla).
Receptare critică Antichitate Istoria timpurie a Meditațiilor este necunoscută, prima mențiune clară de către un alt scriitor datând de la începutul secolului al X-lea. Istoricul , scriind la mijlocul secolului al III-lea, menționează moștenirea literară a lui Marc, spunând: „Era preocupat de toate aspectele excelenței și, în dragostea sa pentru literatura veche, nu era secund niciunui om, roman sau grec; acest lucru este evident din toate zicerile și scrierile sale care au ajuns până la noi”, pasaj care s-ar putea referi la Meditații.
Biografia lui Avidius Cassius din Historia Augusta, scrisă probabil în secolul al IV-lea, consemnează că înainte ca Marc să plece în războaiele marcomanice, i s-a cerut să-și publice „Preceptele filozofiei” în caz că i s-ar întâmpla ceva, dar el a preferat să „discute timp de trei zile cărțile Exortațiilor sale, una după alta”. O mențiune îndoielnică este făcută de oratorul în jurul anului 364 d.Hr., care, într-o adresare către împăratul Valens, spune: „Nu ai nevoie de exortațiile () lui Marc”.
Perioada medievală Prima mențiune directă a lucrării provine de la Arethas din Cezareea (c. 860–935), un episcop și colecționar de manuscrise. Înainte de anul 907, el i-a trimis un volum al Meditațiilor lui Demetrius, arhiepiscopul de Heracleia, menționând într-o scrisoare: „Am de ceva timp o copie veche a celei mai folositoare cărți a împăratului Marc, atât de veche încât se destramă de tot... Pe aceasta am pus-o la copiat și o pot lăsa posterității în haina sa nouă.”
Lucrarea este menționată ulterior în lexiconul Suda, publicat la sfârșitul secolului al X-lea, care o numește „o îndrumare () a propriei vieți de către împăratul Marc în douăsprezece cărți”. În jurul anului 1150, , un gramatic din Constantinopol, citează pasaje din Cărțile IV și V. După căderea Constantinopolului în 1453, manuscrisul a fost reintrodus în cercurile intelectuale europene de către învățații care fugeau din imperiu.
Textul actual se bazează aproape în întregime pe două manuscrise principale: Codex Palatinus (P), publicat prima dată în 1558, dar pierdut ulterior, și Codex Vaticanus 1950 (A) din Biblioteca Vaticanului.
Perioada modernă Istoria modernă a Meditațiilor începe odată cu prima ediție tipărită (ediție princeps) de către în 1558 sau 1559. compară lucrarea cu lui Jean-Jacques Rousseau și cele ale lui Augustin de Hipona.
Wen Jiabao, fostul prim-ministru al Chinei, a declarat că a citit Meditațiile de peste o sută de ori, fiind „profund impresionat” de lucrare.Chinese Prime Minister Wen Jiabao Interviewed, Newsweek De asemenea, s-a afirmat că lucrarea este favorita fostului președinte al Statelor Unite, Bill Clinton.
Ediții în limba engleză Prima traducere în limba engleză a fost publicată în 1634 de . Printre traducerile moderne populare se numără cele realizate de: (1969), Penguin. Gregory Hays (2002), Random House. (2006), Penguin Classics. (2021), Basic Books.
Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Annas, Julia. 2004. "Marcus Aurelius: Ethics and Its Background." Rhizai: A Journal for Ancient Philosophy and Science 2:103–119. Berryman, Sylvia Ann. 2010. The Puppet and the Sage: Images of the Self in Marcus Aurelius Oxford Studies in Ancient Philosophy 38: 187–209. Dickson, Keith. 2009. "Oneself as Others: Aurelius and Autobiography." Arethusa 42.1: 99–125. Gill, Christopher. 2012. "Marcus and Previous Stoic Literature." In A Companion to Marcus Aurelius. Edited by Marcel van Ackeren, 382–395. Oxford: Wiley-Blackwell. Hadot, Pierre. 2001. The Inner Citadel: The Meditations of Marcus Aurelius. Cambridge, MA: Harvard University Press. Kraye, Jill. 2012. "Marcus Aurelius and Neostoicism in Early Modern Philosophy." In A Companion to Marcus Aurelius. Edited by Marcel van Ackeren, 515–531. Oxford: Wiley-Blackwell. Rees, D. A. 2000. "Joseph Bryennius and Marcus Aurelius’ Meditations." Classical Quarterly 52.2: 584–596. Robertson, D. 2019. How to Think Like a Roman Emperor: The Stoic Philosophy of Marcus Aurelius. New York: St. Martin's Press. Rutherford, R. B. 1989. The Meditations of Marcus Aurelius: A Study. Oxford: Oxford University Press. Stephens, William O. 2012. Marcus Aurelius: A Guide for the Perplexed. London and New York: Bloomsbury (Continuum). Wolf, Edita. 2016. "Others as Matter of Indifference in Marcus Aurelius’ Meditations." Acta Universitatis Carolinae. Graecolatina Pragensia 2:13–23.
Legături externe
Studii
Traduceri în engleză
tradusă de George Long, la Wikisource
The Thoughts of the Emperor Marcus Aurelius Antoninus, by George Long, 1862, at the Stoic Therapy eLibrary Marcus Aurelius Antoninus to Himself: an English translation with introductory study on stoicism and the last of the Stoics, by G.H. Rendall, 1898, at the Stoic Therapy eLibrary The Meditations by Marcus Aurelius at Project Gutenberg, gutenberg.org
Meditations of the Emperor Marcus Aurelius Antoninus, a new translation from the Greek original, with a Life, Notes, &c., by R. Graves, 1792, at Google Books Multiple editions of the Meditations at the Internet Archive
Categorie:Cărți din secolul al II-lea Categorie:Dinastia Antoninilor