Ugo d'Este sau Ugo Aldobrandino (), aparținând Casei de Este, a fost fiul natural și succesorul desemnat al margrafului Ferrarei, Niccolò al III-lea d'Este.
Biografie Ugo d'Este s-a născut din legătura nelegitimă a margrafului Niccolò al III-lea d'Este cu Stella de Tolomei. Frații lui Ugo, născuți din aceeași legătură, au fost: Leonello (1407–1450) și Borso (1413–1471), deveniți conducători ai Ferrarei.
Deși era fiu nelegitim, Ugo urma să-i succeadă tatălui său la conducerea Ferrarei. Ugo iubea viața de lux și cheltuielile sale erau uriașe comparativ cu cele ale fraților săi.
În 1414 Niccolò al III-lea d'Este s-a căsătorit la Ravenna cu Parisina Malatesta (1404–1425).
Deoarece Niccolò nu s-a căsătorit niciodată cu mama lui Ugo, acesta a tratat-o inițial cu răceală pe tânăra sa mamă vitregă, care avea aproape aceeași vârstă cu el. Între Niccolò și Parisina, diferența de vârstă era de aproape douăzeci de ani.Enzo Orlandi: Gli Estensi, p. 40. miniatura|Castelul Estense În 1424, în timpul unei călătorii în care tatăl l-a trimis pentru a o însoți pe Parisina, Ugo a început o relație cu aceasta, care a continuat aproape un an după întoarcerea lor în Ferrara.
După ce Niccolò i-a spionat și s-a asigurat de ceea ce se petrecea între ei, a urmat un proces sumar. Cei doi au fost închiși în Castelul Estense, unde au fost decapitați pe 21 mai 1425.
După tragica moarte a lui Ugo, fratele său mai mic, Leonello d'Este, fiul Stellei de Tolomei, i-a succedat tatălui său la conducerea Ferrarei.
Ugo și Parisina în arta universală Povestea lui Ugo și a Parisinei a inspirat poeți, dramaturgi și muzicieni: de la Lope de Vega la Byron, de la Donizetti la Mascagni și chiar frescele lui Achille Funi din Sala dell'Arengo în Palatul municipal din Ferrara. Intriga unei povești de dragoste, cu nimic mai prejos de cea a marilor povești de dragoste nefericite precum Romeo și Julieta sau Paolo și Francesca, rămâne profund legată de Ferrara și de împrejurimile sale.
„Parisina” (1816), poem de George Gordon Byron; " Parisina d'Este " (1833), operă în trei acte de Gaetano Donizetti; „Parisina” (1835), tragedie în cinci acte de Antonio Somma; „Parisina” (1842), pictură a pictorului englez Thomas Jones Barker; „La Parisina” (1878), operă în patru acte de Tomás Giribaldi; „Parisina” (1913), tragedie în trei acte de Pietro Mascagni.
Note
Bibliografie
Graziano Gruppioni: La nostra storia. Storie di storia ferrarese., Editura 2G, 2010, .
Giovan Battista Pigna: Historia de principi di Este., Editura Vincenzo Valgris, Veneția, 1572. Luciano Chiapini: Gli Estensi: mille anni di storia, Editura Corbo, 2001, . Claudio Maria Goldoni: Atlante estense - Mille anni nella storia d'Europa - Gli Estensi a Ferrara, Modena, Reggio, Garfagnana e Massa Carrara, Editura Artestampa, 2011, . Alfonso Lazzari: Ugo e Parisina nella realtà storica, Editura Rassegna Nazionale, Florența, 1915. Enzo Orlandi: Gli Estensi, Editura Mondadori, Milano, Editura Diarkos, 1972, . Giuseppe Petrucci: Ugo d'Este e Parisina Malatesta, Editura Taddei-Soati, Ferrara, 1903.
Categorie:Nașteri în 1405 Categorie:Decese în 1425 Categorie:Decese pe 21 mai Categorie:Casa de Este Categorie:Oameni din Ferrara