Tshekedi Khama

Tshekedi Khama () a fost rege-regent al tribului Bamangwato în 1926, după moartea lui Sekgoma al II-lea.

Context Tshekedi Khama s-a născut în Serowe, fiind fiul lui Khama al III-lea, cunoscut ca „Khama cel Mare”, din a patra sa soție, Semane Setlhoko.Benson, Mary (1960). Tshekedi Khama. Faber and Faber. A fost educat în Serowe, apoi la Lovedale, o școală a Bisericii Scoției din Provincia Capului. În 1923 s-a înscris la South African Native College din Fort Hare.

Khama al III-lea l-a desemnat inițial pe fiul său Tshekedi drept moștenitor al tronului, trecând peste un alt fiu, Sekgoma al II-lea, cu care se certase. Khama a revenit asupra deciziei în 1916, când s-a împăcat cu Sekgoma. La moartea lui Khama al III-lea, în 1923, Sekgoma al II-lea a devenit rege, dar domnia sa s-a încheiat odată cu moartea sa timpurie în 1925. Moștenitorul lui Sekgoma, Seretse Khama, era încă minor, iar Tshekedi a fost numit regent pe durata minoratului acestuia. A fost instituit și un consiliu de regență pentru a-l sprijini în timpul absenței lui Tshekedi la colegiu.

Regența Tshekedi Khama a fost instalat ca regent la 9 ianuarie 1926 și a dizolvat imediat consiliul de regență. Pentru a-și consolida poziția, a exilat influenta familie Ratshosa și le-a distrus proprietățile. Familia Ratshosa l-a dat în judecată pe Tshekedi, care a câștigat în cele din urmă la Comitetul Judiciar al Consiliului Privat. Incidentul l-a determinat pe Sir Charles Rey, comisarul rezident britanic, să încerce să limiteze puterile conducătorului, ceea ce a dus la conflicte frecvente între cei doi. În 1933, Tshekedi a ordonat biciuirea publică a lui Phineas McIntosh, un bărbat alb. Rey a folosit acest pretext pentru a-l suspenda pe Tshekedi din funcția de regent și a trimis pușcași marini regali din Cape Town.Laverick, Jonathan (2015). Crimele din Kalahari: povestea adevărată a unei duble crime din timpul războiului în Botswana, 1943. Regatul Unit: History Press, p. 118. . O anchetă condusă de amiralul Edward Evans, comisarul superior interimar, a dus la înlăturarea lui Tshekedi din funcție, dar acesta a fost repus rapid în drepturi.Crowder, Michael (1988). Biciuirea lui Phinehas McIntosh: o poveste despre absurditate și nedreptate colonială, Bechuanaland, 1933. Yale University Press. .

Ca regent, Tshekedi s-a opus atât reducerii autorității tradiționale a conducătorilor, cât și tentativelor Africii de Sud de a anexa protectoratul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a susținut ferm Marea Britanie și a încurajat înrolarea în forțele britanice.

După al Doilea Război Mondial, a făcut lobby la nivel internațional împotriva propunerilor lui Jan Smuts de anexare a Africii de Sud-Vest de către Africa de Sud. Eforturile sale au contribuit la mobilizarea sprijinului internațional împotriva anexării și au dus la respingerea propunerii lui Smuts de către ONU, în ciuda încercărilor britanice de a-l reduce la tăcere. Istoricul Mark Mazower remarcă faptul că aceasta a fost prima dată în istoria modernă când un lider politic african a făcut lobby internațional în numele unui alt teritoriu dependent și că Tshekedi a fost probabil singura figură africană care l-a învins pe Smuts.Mazower, Mark (2010). Niciun palat fermecat: sfârșitul imperiului și originile ideologice ale Organizației Națiunilor Unite. The Lawrence Stone Lectures. Princeton: Princeton University Press, pp. 155–157. .

Opoziția față de căsătoria lui Seretse În 1948, Seretse Khama, aflat atunci la studii în Anglia, l-a informat pe Tshekedi că intenționează să se căsătorească cu Ruth Williams Khama, o femeie engleză. Tshekedi s-a opus căsătoriei, la fel ca guvernele Africii de Sud și Rhodesiei. Inițial, Tshekedi a reușit să-și mențină sprijinul, dar la o kgotla din 20 iunie 1949, Seretse a obținut sprijinul majorității poporului, unii suspectând că Tshekedi se opunea pentru a-și asigura el însuși tronul. După ce Seretse a fost recunoscut ca șef suprem, Tshekedi și unii dintre susținătorii săi au intrat în exil temporar la Rametsana, în districtul Kweneng din Botswana. În 1950, atât Seretse, cât și Tshekedi au fost exilați de britanici, deși Tshekedi a fost autorizat să revină în 1952 ca simplu cetățean.

După regență Tshekedi a fost numit membru al „Autorității Africane” de către guvernul britanic în 1953, alături de ruda sa Rasebolai Kgamane. În 1956, s-a împăcat cu Seretse și a mers la Londra pentru a-i asigura revenirea. După întoarcerea acestuia, cei trei au format un triumvirat în centrul vieții politice a protectoratului. Tshekedi a susținut consolidarea democrației locale și schimbările constituționale, care au dus în cele din urmă la independența protectoratului ca Botswana.

La scurt timp după încheierea unui important acord privind resursele minerale, inițiat de Tshekedi cu Rhodesian Selection Trust în 1959, sănătatea sa s-a deteriorat și a fost transportat la Londra pentru tratament medical. A murit la The London Clinic din cauza insuficienței renale la 10 iunie 1959, iar trupul său a fost repatriat și înmormântat în fața unei mari mulțimi la locul de înmormântare al familiei, pe 17 iunie.

Familie Tshekedi s-a căsătorit cu Bagakgametse Moloi în 1936, însă căsătoria a fost rapid desfăcută. S-a recăsătorit în 1938 cu Ella Moshoela; au avut cinci copii.

Fiica lui Khama, prințesa Semane, s-a căsătorit cu regele Națiunii Regale Bafokeng din Africa de Sud. Printre descendenții acestei uniuni se numără actualul rege al Bafokeng, Leruo Molotlegi.

În cultura populară Șeful de trib Khama a fost interpretat de actorul sud-african Vusi Kunene în filmul de la Hollywood A United Kingdom.

Note

Bibliografie Benson, Mary (1960). Tshekedi Khama. Faber and Faber.

Categorie:Nașteri în 1905 Categorie:Decese în 1959