Efectuarea în continuare a urmăririi penale este un act procesual prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândește calitatea de suspect. Este dispus în momentul în care există bănuiala rezonabilă că infracțiunea a fost săvârșită de o anumită persoană.
Dispunere Efectuarea în continuare se dispune prin ordonanță de către procuror sau organele de cercetare penală. Chiar dacă prin ordonanță se dispune și urmărirea penală in rem, cele două nu pot fi dispuse prin intermediul aceleiași ordonanțe, deoarece în cea cel de-al doilea act începe strângerea de probe în scopul stabilirii existenței unei fapte prevăzute de legea penală și identificarea infractorului, în timp ce în primul, pe baza acestor probe, o persoană (fizică sau juridică) capătă calitatea de suspect.
De asemenea, efectuarea în continuare a urmăririi penale nu poate fi făcută doar pe baza informațiilor oferite prin intermediul mijloacelor de sesizare. Pentru a se putea trece prin efectuarea în continuare a urmăririi penale la urmărirea penală in personam este necesară mai întâi administrarea probelor strânse în timpul urmăririi penale in rem.
Efectuarea în continuare nu poate fi dispusă decât dacă nu sunt incidente vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale (în dreptul român sunt prezente la art. 16 CPP; de exemplu, fapta de care o persoană a fost acuzată nu există). De asemenea, efectuarea în continuare nu poate fi dispusă fără obținerea unei autorizații prealabile, în cazul în care calitatea persoanei care urmează să fie făcută suspect o cere (de exemplu, nu se poate urmări penal un ministru din Guvernul României fără obținerea unei autorizații din partea Camerei Deputaților, Senatului, sau Președintelui).
Note
Bibliografie
Categorie:Drept procesual penal