Legea privind Administratorii Muncii () a fost o măsură adoptată de guvernul Germaniei Naziste la 19 mai 1933, care a instituit funcția de Administrator al Muncii pentru a reglementa relațiile de muncă în Germania. Legea a fost abrogată prin Legea nr. 40 a Comisiei Aliate de Control din 30 noiembrie 1946, cu efect de la 1 ianuarie 1947. Context Partidul Nazist, după ce a venit la putere în Germania sub Cancelarul Reichului Adolf Hitler la 30 ianuarie 1933, a început să elimine orice opoziție și să întreprindă o transformare completă a societății germane. El urmărea să alinieze toate componentele societății cu viziunea nazistă într-un proces cunoscut sub numele de (). O țintă timpurie a campaniei sale a fost puternica mișcare sindicală germană. La 2 mai 1933, trupele de asalt naziste SA au atacat și ocupat birourile sindicatelor din întreaga țară. Sindicatele au fost dizolvate, liderii lor au fost arestați, ziarele și băncile sindicale au fost închise, iar fondurile lor au fost confiscate. La 10 mai a fost înființată Frontul German al Muncii (, DAF) sub conducerea lui Robert Ley, la acea vreme () al organizației politice a Partidului. DAF era un birou al Partidului Nazist care a înlocuit practic nenumăratele sindicate, aparent ca singurul reprezentant al unei forțe de muncă germane unite. Adoptare În plus, noua funcție de Administrator al Muncii a fost creată prin statut ca mecanism de control asupra relațiilor de muncă. În conformitate cu prevederile Actului de împuternicire, Legea privind Administratorii Muncii a fost adoptată exclusiv prin acțiunea guvernului Reichului (Cancelarul Reichului și cabinetul său) și nu a fost supusă pentru revizuire legislativă, dezbatere și aprobare. A intrat în vigoare la publicarea în la 20 mai 1933. Text Legea privind Administratorii Muncii din 19 mai 1933Die Reichsregierung hat das folgende Gesetz beschlossen, das hiermit verkündet wird:Guvernul Reichului a adoptat următoarea lege, care este promulgată prin prezenta:§ 1 (1) Der Reichskanzler ernennt auf Vorschlag der zuständigen Landesregierungen und im Einvernehmen mit ihnen für größere Wirtschaftsgebiete Treuhänder der Arbeit. (2) Der Reichsarbeitsminister soll die Treuhänder im Einvernehmen mit den beteiligten Landesregierungen einer von diesen oder einer Landesbehörde zuteilen.§ 1 (1) Cancelarul Reichului, la propunerea guvernelor statale competente și de acord cu acestea, numește administratori ai muncii pentru zone economice mai mari. (2) Ministrul Muncii al Reichului trebuie să atribuie administratorii unuia dintre acestea sau unei autorități statale, de acord cu guvernele statale implicate.§ 2 (1) Bis zur Neuordnung der Sozialverfassung regeln die Treuhänder an Stelle der Vereinigungen von Arbeitnehmern, einzelner Arbeitgeber oder der Vereinigungen von Arbeitgebern rechtsverbindlich für die beteiligten Personen die Bedingungen für den Abschluß von Arbeitsverträgen. Die Vorschriften über die Allgemeinverbindlichkeit (§§ 2 ff. der Tarifvertragsordnung in der Fassung vom 1. März 1928, Reichsgesetzbl. I S. 47) bleiben unberührt. (2) Auch im übrigen sorgen die Treuhänder für die Aufrechterhaltung des Arbeitsfriedens. (3) Sie sind ferner zur Mitarbeit bei der Vorbereitung der neuen Sozialverfassung berufen.§ 2 (1) Până la reorganizarea constituției sociale, administratorii, în locul asociațiilor de salariați, angajatorilor individuali sau asociațiilor de angajatori, reglementează în mod obligatoriu din punct de vedere juridic pentru persoanele implicate condițiile încheierii contractelor de muncă. Prevederile privind obligativitatea generală (§§ 2 ff. ale regulamentului privind contractele colective în versiunea din 1 martie 1928, Monitorul Oficial al Reichului I p. 47) rămân neafectate. (2) Administratorii asigură, de asemenea, menținerea păcii muncii. (3) Ei sunt, de asemenea, chemați să participe la pregătirea noii constituții sociale.§ 3 Die Treuhänder können die zuständigen Reichs- und Landesbehörden um die Durchführung ihrer Anordnungen und Verfügungen ersuchen. Sie sollen sich vor ihren Maßnahmen mit der Landesregierung oder einer von ihr bezeichneten Behörde in Verbindung setzen, es sei denn, daß Gefahr im Verzuge besteht.§ 3 Administratorii pot solicita autorităților Reichului și statale competente să pună în aplicare ordinele și dispozițiile lor. Înainte de măsurile lor, ei trebuie să se consulte cu guvernul statal sau cu o autoritate desemnată de acesta, cu excepția cazului în care există pericol iminent.§ 4
Die Treuhänder der Arbeit sind an Richtlinien und Weisungen der Reichsregierung gebunden.§ 4 Administratorii muncii sunt legați de directivele și instrucțiunile guvernului Reichului.§ 5
Der Reichsarbeitsminister erläßt im Einvernehmen mit dem Reichswirtschaftsminister die notwendigen Durchführungsbestimmungen.§ 5 Ministrul Muncii al Reichului emite reglementările necesare de implementare de acord cu Ministrul Economiei al Reichului. Rezultate Inițial a existat câte un administrator pentru fiecare dintre cele treisprezece zone economice (). Hitler a numit primii Administratori ai Muncii la 15 iunie 1933. Atribuțiile și responsabilitățile administratorilor au fost stabilite în Legea Ordinii Muncii () din 20 ianuarie 1934. Aceasta a făcut din administratori funcționari permanenți ai Reichului, supravegheați de Ministerul Muncii al Reichului sub conducerea lui Franz Seldte. Reglementarea conflictelor de muncă și stabilirea nivelurilor salariale de către administratori au înlocuit negocierile colective între angajatori și salariați. Deoarece deciziile administratorilor erau obligatorii din punct de vedere juridic, grevele au fost efectiv interzise. Până în 1941, datorită expansiunii geografice a Reichului, existau douăzeci și doi de administratori, iar funcția a rămas în existență până la căderea regimului nazist în mai 1945. Abrogare Legea privind Administratorii Muncii, care fusese înlocuită de Legea Ordinii Muncii, a fost abrogată prin Legea nr. 40 a Comisiei Aliate de Control (30 noiembrie 1946) cu efect de la 1 ianuarie 1947.Allied Control Council Law No. 40
Note
Bibliografie
Legături externe Gesetz über Treuhänder der Arbeit (în germană)
Categorie:Acte normative