Pe 23 mai 2026 s-au declanșat proteste antiguvernamentale în satul albanez Zvërnec, în apropiere de Laguna Narta. Protestele, care în mod popular au început să fie denumite Revoluția Flamingo (), au fost declanșate de modul în care guvernul a gestionat lucrările pregătitoare și dezvoltările turistice de lux propuse legate de proiectul de pe insula Sazan și stațiunea Zvërnec, susținut în principal de investitorul american Jared Kushner, ginerele președintelui Statelor Unite, Donald Trump. Protestatarii și locuitorii locali s-au opus nu numai dezvoltării propuse, ci și ceea ce au descris ca fiind un proces corupt și opac care implică legislația privind ariile protejate, proprietatea funciară disputată, permise nepublicate sau contestate, securitate privată și consultare publică limitată. După violențele împotriva protestatarilor în timpul unei demonstrații în apropierea amplasamentului proiectului, pe 30 mai, mișcarea s-a extins la Tirana în ziua următoare și ulterior s-a răspândit în alte orașe din Albania, Kosovo și în comunitățile diasporei albaneze din străinătate.
Proiectul de construcție și sprijinul acordat de guvern au acționat ca punct central de exprimare după ani de nemulțumire și furie de lungă durată ale publicului. Deși mișcarea a pornit inițial împotriva dezvoltării stațiunii, amploarea protestelor s-a extins și a evoluat într-o opoziție mai largă împotriva guvernului prim-ministrului Edi Rama, corupției, acaparării statului, acaparării mass-media, guvernării defectuoase și regresului democratic. Protestatarii au cerut demisia lui Rama, anchete anticorupție de către Structura Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate (SPAK), interzicerea construcțiilor în zonele protejate, abrogarea sau revizuirea cadrului investitorilor strategici și anularea sau revizuirea contractelor stațiunii. Multe demonstrații i-au criticat, de asemenea, pe liderul opoziției, Sali Berisha, și pe Partidul Democrat din Albania, cu sloganuri care îi prezentau atât pe Rama, cât și pe Berisha ca făcând parte din același sistem politic.
Principalele proteste au avut loc în Tirana, în special în jurul Pieței Skanderbeg, al biroului prim-ministrului, al bulevardului Dëshmorët e Kombit, al parlamentului și al altor spații publice simbolice. Demonstrațiile zilnice au atras zeci de mii de participanți, în timp ce mobilizări mai ample la nivel național și axate pe diaspora au avut loc pe 10, 13 și 20 iunie. Protestul din 20 iunie a devenit cea mai mare demonstrație a mișcării de până acum, presa albaneză estimând peste 250.000 de participanți și descriind mulțimea ca umplând o mare parte din bulevardul Dëshmorët e Kombit, de la Piața Skanderbeg până la Piața Maica Tereza. Mișcarea a fost descrisă ca fiind descentralizată, tinerii și protestatarii generației Z jucând un rol important, alături de grupuri ale societății civile, activiști de mediu, locuitori locali, personalități publice și comunități din diaspora.
Flamingo-ul, una dintre speciile care locuiesc în ecosistemul zonei umede Vjosa-Narta, a devenit principalul simbol al demonstrațiilor, dând naștere denumirii Revoluției Flamingo. Protestatarii au folosit decupaje cu flamingo-uri, flamingo-uri gonflabile, steaguri naționale și imagini modificate ale protestelor pentru a reprezenta atât protecția mediului, cât și rezistența civică mai largă. Rama a apărat proiectul ca fiind o investiție străină majoră, a respins acuzațiile de conduită ilegală, a minimalizat amploarea protestelor și a portretizat părți ale mișcării ca fiind influențate de dezinformare, interese străine sau de un „război hibrid” mai amplu. Răspunsul său, împreună cu sprijinul inițial al lui Berisha pentru proiect, au devenit parte a criticii mai ample a protestatarilor la adresa clasei politice din Albania.
Context Resortul de pe insula Sazan
Ivanka Trump și soțul ei, Jared Kushner, au vizitat Albania pentru prima dată într-o călătorie privată în iulie 2021. Trump și Kushner au călătorit de-a lungul întregii linii de coastă pe un iaht deținut de Nathaniel Rothschild, un prieten de-al lor. În timp ce înotau, au dat peste insula Sazan, nelocuită și bogată în biodiversitate, o bază militară abandonată, și au fost surprinși că a rămas nedezvoltată. Prim-ministrul Edi Rama i-a întâlnit pe iaht în timpul călătoriei și a discutat oportunități de investiții cu Kushner un an mai târziu.
În martie 2024, Kushner a anunțat planurile de investiții în Sazan și în zona de coastă din apropiere, de pe continent, lângă satul Zvërnec. Grupuri de mediu precum BirdLife au asociat proiectul de dezvoltare turistică al lui Kushner cu un amendament la legea ariilor protejate din Albania, adoptat cu puțin timp înainte. Acesta a exceptat „structurile de excelență, de 5 stele sau mai multe” și activitățile de ospitalitate conexe de restricțiile privind construcțiile în zonele protejate de mediu, cum ar fi locul unde a fost propus proiectul.
Guvernul albanez a acordat proiectului Sazan statutul de investiție strategică pe 30 decembrie 2025, menționând că acesta va ocupa 565 de hectare și că aproximativ 45 de hectare vor fi dezvoltate. În 2025, prim-ministrul Rama a declarat că Albania „nu își poate permite să nu exploateze un dar precum Sazan” și are nevoie de turism de lux. Terenul de pe Sazan a fost vândut într-o tranzacție de 1,4 miliarde de euro, de care localnicii și parlamentarii nu au știut până când ziarele nu au relatat acest lucru. Ulterior, albanezii au început să se refere la Sazan drept „Insula Trump” ().
Kushner are planuri și pentru un al doilea amplasament mai mare: porțiunea de coastă nedezvoltată Pishë Poro-Narta, în cadrul peisajului protejat Vjosa–Narta. Acesta găzduiește specii pe cale de dispariție, cum ar fi foci-călugăr, țestoasele marine și peste 200 de specii de păsări, inclusiv flamingo și pelicani. Sunt planificate peste 10.000 de unități de cazare. Kushner a spus că dorește „să creeze stațiunea ideală în care aș vrea să fiu cu familia și cu prietenii mei” și că guvernul a fost foarte cooperant. Potrivit lui Rama, proiectele împreună valorează până la 5 miliarde de euro.
Ivanka Trump este, de asemenea, legată de proiect. Ea a menționat planurile sale și ale lui Kushner în podcasturi, aducându-le în atenția mai largă. Descrierea sa a insulei Sazan ca fiind „insulă privată” a lor i-a înfuriat pe albanezi. Proiectul a devenit subiect de dezbatere publică. Oponenții, inclusiv locuitori și organizații de mediu, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul potențial asupra mediului al dezvoltării și au ridicat întrebări cu privire la proprietatea funciară în zona proiectului. Reprezentanții proiectului au declarat că dezvoltarea a fost realizată în conformitate cu legislația albaneză și cu procedurile de planificare aplicabile.
Corupția și capturarea statului
Controversa despre stațiune s-a dezvoltat pe fondul unui context mai larg de îngrijorare publică cu privire la corupție, capturarea statului și relația dintre puterea politică, interesele comerciale private și instituțiile publice din Albania. Freedom House a clasificat Albania drept „Parțial liberă” în raportul său din 2025 și a afirmat că corupția și luarea de mită rămân probleme majore în ciuda reformelor din sistemul judiciar. Raportul Comisiei Europene din 2025 privind Albania a afirmat că există un cadru instituțional pentru combaterea corupției, dar că măsurile preventive necesită încă îmbunătățiri și că poliția de stat rămâne extrem de vulnerabilă la corupție, remarcând totodată rezultatele pozitive ale SPAK în cazurile de corupție la nivel înalt.
Comentatorii au asociat protestele cu nemulțumiri mai ample legate de influența oligarhică, procesul decizional public opac și utilizarea legilor pentru interese private sau legate politic. BiEPAG a descris Revoluția Flamingo ca expunând „slăbiciunile sistemice” ale Albaniei, inclusiv violența securității private, modificările legislative opace și un peisaj mediatic acaparat. Alte analize au descris protestele ca un canal pentru o furie mai largă față de elitele politice acuzate de abuz de putere și instituții, acapararea unor părți ale peisajului mediatic și instrumentalizarea legii în scopuri partizane.
Mai multe cazuri de corupție și achiziții publice de mare amploare din timpul mandatului de premier al lui Rama au contribuit la climatul mai larg în care s-au dezvoltat protestele. În scandalul incineratoarelor din Albania, fostul ministru al mediului, Lefter Koka, a fost condamnat la închisoare pentru corupție, abuz de putere și spălare de bani legate de contractele de incinerare a deșeurilor, în timp ce fostul viceprim-ministru Arben Ahmetaj a fost acuzat în legătură cu aceeași afacere și a părăsit Albania; Ahmetaj a negat că ar fi făcut vreo infracțiune. Scandalul achizițiilor publice AKSHI a devenit, de asemenea, parte a criticilor mai ample la adresa contractelor de stat, după ce SPAK a investigat presupusa manipulare a licitațiilor publice la Agenția Națională pentru Societatea Informațională (AKSHI), o agenție aflată sub autoritatea cabinetului prim-ministrului care gestiona contracte majore de infrastructură digitală și eAlbania.
Erodarea democrației și concentrarea puterii Protestele au avut loc și în contextul îngrijorărilor legate de erodarea democrației, concentrarea puterii și polarizarea politică pe termen lung. Partidul Socialist, condus de Edi Rama, guvernează Albania din 2013 și a câștigat pentru a patra oară consecutiv alegerile parlamentare în 2025. Freedom House a descris politica albaneză ca fiind competitivă, dar extrem de polarizată, partidele politice fiind adesea organizate în jurul unor personalități de frunte.
Analiștii au susținut că dominația Partidului Socialist sub Rama și a Partidului Democrat sub Sali Berisha a lăsat un spațiu limitat pentru alternative politice credibile și a contribuit la un mediu politic toxic. În această interpretare, protestele au exprimat nu doar opoziția față de proiectul stațiunii, ci și oboseala atât față de guvern, cât și față de opoziția consacrată. Scandările „Rama la închisoare, Berisha la închisoare” au reflectat această respingere mai largă a celor două tabere politice dominante. Stilul de guvernare al lui Rama a fost, de asemenea, descris de critici ca fiind din ce în ce mai mult asociat cu un proces decizional concentrat și un spațiu redus pentru dialogul parlamentar sau consultarea societății civile.
Controversele legate de alegeri din timpul mandatului lui Rama au făcut, de asemenea, parte din criticile mai ample ale protestatarilor la adresa instituțiilor statului și a puterii politice. În 2019, publicația Bild a difuzat înregistrări audio legate de alegerile parlamentare din 2017 – inclusiv conversații între oficiali socialiști și figuri influente la nivel local – pe care partidele de opoziție și criticii le-au descris drept dovezi ale cumpărării de voturi, intimidării și legăturilor dintre mediul politic și crima organizată. Scandalul „patronajului” din 2021 a generat noi îngrijorări privind utilizarea datelor cu caracter personal și monitorizarea alegătorilor de către partid, după ce Lapsi.al a relatat că o bază de date – despre care se susținea că ar avea legătură cu Partidul Socialist – conținea informații personale și notițe privind preferințele politice ale aproximativ 910.000 de alegători sau rezidenți din Tirana. Ulterior, raportul final al OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2025 a precizat că scrutinul a fost competitiv și gestionat profesionist, însă a subliniat că participanții nu au beneficiat de condiții de competiție echitabile, menționând acuzații de intimidare, utilizare abuzivă a resurselor publice, presiuni asupra angajaților din sectorul public și cumpărare de voturi.