Refugiații afgani sunt cetățeni ai Afganistanului care și-au părăsit țara ca urmare a războaielor continue care au afectat statul începând cu Războiul din Afganistan (1978–1992), Războiul Civil Afgan, Războiul din Afganistan (2001–2014) și Războiul din Afganistan (2015–2021), precum și din cauza persecuțiilor politice și religioase.
Invazia sovietică a Afganistanului, începută în decembrie 1979, a marcat primul val major de deplasări interne și de refugiați afgani către statele vecine Iran și Pakistan, care au început să le ofere adăpost. După încheierea ocupației sovietice în 1989, mulți dintre acești refugiați au început să se întoarcă în țara natală. În aprilie 1992, însă, a izbucnit un nou război civil de amploare după ce mujahedinii au preluat controlul asupra Kabulului în urma răsturnării guvernului comunist. Luptele s-au extins și în alte orașe, precum Kandahar, Herat și Jalalabad. Ca urmare, afganii au fost nevoiți din nou să se refugieze în țările vecine.
În 1990, un total de 6,3 milioane de refugiați afgani erau găzduiți în Pakistan și Iran.„AFGHAN HOUSEHOLDS IN IRAN: PROFILE AND IMPACT” („Gospodăriile afgane din Iran: profil și impact”). United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR), octombrie 2006. Începând cu 2013, Afganistanul a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați din lume, un statut pe care l-a deținut timp de 32 de ani. În prezent, afganii reprezintă al doilea cel mai mare grup de refugiați din lume, după refugiații sirieni.
Majoritatea refugiaților afgani (95%) se află în Iran și Pakistan. Unele țări care au făcut parte din Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF) au primit, de asemenea, un număr redus de afgani care colaboraseră cu forțele lor militare. Minoritățile etnice, precum sikhii afgani și hindușii afgani, s-au refugiat adesea în India.
Persoane strămutate intern Există peste un milion de persoane strămutate intern în Afganistan. Majoritatea persoanelor strămutate intern din Afganistan sunt rezultatul direct și indirect al conflictelor și violenței, deși există și cauze legate de dezastre naturale. Invazia sovietică a provocat strămutarea internă a aproximativ două milioane de afgani, în principal din zonele rurale către zonele urbane. Războiul civil afgan (1992–1996) a cauzat un nou val de strămutări interne, mulți afgani mutându-se în orașele din nord pentru a se îndepărta de zonele controlate de talibani. Afganistanul continuă să sufere de insecuritate și conflicte, ceea ce a dus la o creștere a strămutării interne.
Țări gazdă Potrivit UNHCR, există aproximativ 2,6 milioane de refugiați înregistrați în 70 de țări din întreaga lume, iar majoritatea (95%) sunt găzduiți în două state: Republica Islamică Iran și Pakistan. Aproximativ trei din patru afgani au suferit de-a lungul vieții deplasări interne, externe sau multiple.
Pakistan Pakistanul a găzduit peste un milion de refugiați timp de 40 de ani. Se estimează că 1,5 milioane de refugiați afgani înregistrați oficial trăiau în Pakistan, la care se adaugă aproximativ un milion de refugiați neînregistrați.Nordland, 2013Refugiați afgani – Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) Recent, însă, din cauza preocupărilor de securitate și a tensiunilor politice crescute între Pakistan și Afganistan, un număr mare de refugiați s-au întors în Afganistan. Inițial, Pakistanul a permis refugiaților afgani statut legal până la 31 decembrie 2016, după care aceștia ar fi trebuit să plece sau să fie deportați, însă termenul a fost prelungit până la 31 martie 2017.
La 16 decembrie 2014 a avut loc atacul asupra școlii din Peshawar, un atac terorist comis de gruparea talibanilor pakistanezi, ale cărei conduceri se aflau în Afganistan, în zone aflate în afara controlului Kabulului, potrivit oficialilor pakistanezi. Atacul a ucis cel puțin 145 de persoane, majoritatea elevi. După atac, guvernul pakistanez a adoptat Planul Național de Acțiune pentru combaterea terorismului, unul dintre punctele sale fiind implementarea unei politici de înregistrare a refugiaților afgani. Din 2015 au existat numeroase rapoarte privind hărțuirea, ostilitatea și presiunea exercitată asupra refugiaților afgani pentru a se întoarce în Afganistan. A avut loc un exod continuu de zeci de mii de refugiați până în februarie 2015. Potrivit ONG-ului Human Rights Watch, în 2016 aproximativ 365.000 de refugiați afgani documentați și 200.000 de neînregistrați au fost repatriați din Pakistan. Acest exod masiv a fost descris de guvernul pakistanez și de UNHCR drept repatriere voluntară, însă Human Rights Watch a contestat acest lucru, considerându-l o formă de constrângere ilegală.
Iran Potrivit The World Factbook, în 2015 existau aproximativ 1 milion de refugiați înregistrați și între 1,5 și 2 milioane de refugiați neînregistrați în Iran. Majoritatea acestor refugiați s-au născut în Iran în ultimele trei decenii și jumătate, însă sunt încă considerați cetățeni ai Afganistanului. În 2016, s-a înregistrat o scădere cu 21% a revenirilor spontane din Iran (de la 316.430 în 2015 la 248.764 în 2016) și o scădere cu 14% a deportărilor (de la 227.601 la 194.763) comparativ cu anul 2015. Răspunsul inițial al Iranului față de refugiații afgani, motivat de solidaritatea religioasă, a fost o politică de frontieră deschisă, oferindu-le libertate de mișcare și de muncă în orice oraș, precum și subvenții pentru gaze, alimente și sănătate.KOEPKE, B. (2011). „Situația afganilor în Republica Islamică Iran la nouă ani după răsturnarea regimului taliban din Afganistan”. Institutul Orientului Mijlociu. La începutul anilor 2000, autoritățile iraniene au început să înregistreze toți străinii, inclusiv refugiații, și au emis permise de ședere temporare. În anul 2000 a fost inițiat și un program comun de repatriere cu UNHCR. Din anii 2000 au fost adoptate legi care au încurajat repatrierea refugiaților afgani, inclusiv restricții privind ocuparea locurilor de muncă, zonele de rezidență și accesul la servicii precum educația.Farzin, Farshid, and Safinaz Jadali. 2013. "Freedom of movement of Afghan refugees in Iran." Forced Migration Review 1, no. 44: 85.
Reveniri începând din 2002 După înlăturarea regimului taliban la sfârșitul anului 2001, peste cinci milioane de afgani au fost repatriați în Afganistan prin intermediul UNHCR din Pakistan și Iran.Voluntary Repatriation Update (UNHCR Nov. 2016) În ultimii ani, sute de mii de afgani au început să se întoarcă în Afganistan. miniatura|292x292px|Cetățeni afgani care se întorc din Pakistan în 2004 Potrivit Organizației Națiunilor Unite, până la sfârșitul anului 2016 aproximativ 600.000 de afgani, atât documentați cât și nedocumentați, au fost repatriați din Pakistan. Conform Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), numărul refugiaților afgani nedocumentați care s-au întors din Pakistan în 2016 a fost de peste două ori mai mare decât în 2015, crescând cu 108% față de anul precedent (aproximativ 248.054 față de 119.279).
Refugiații afgani rămași în Pakistan numără aproximativ 1,3 milioane de persoane. În același an, UNHCR a raportat că 951.142 de afgani trăiau în Iran. Majoritatea acestora s-au născut și au crescut în Pakistan și Iran în ultimele trei decenii și jumătate, însă sunt în continuare considerați cetățeni ai Afganistanului.
Asistență internațională La 17 martie 2003, Afganistanul, Pakistanul și UNHCR au semnat un acord tripartit, ca parte a eforturilor de facilitare a repatrierii voluntare a refugiaților afgani din Pakistan.
În plus, în 2012, Conferința internațională privind Strategia de soluții pentru refugiații afgani în sprijinul repatrierii voluntare, reintegrării durabile și asistenței acordate țărilor gazdă (SSAR) a lansat o inițiativă cvadripartită împreună cu Republicile Islamice Afganistan, Iran și Pakistan și cu UNHCR, pentru a facilita repatrierea voluntară, reintegrarea durabilă și acordarea de sprijin statelor gazdă.
În 2015, segmentul la nivel înalt al celei de-a 66-a reuniuni a Comitetului Executiv al UNHCR s-a concentrat asupra refugiaților afgani. Acesta a reprezentat un efort de a atrage atenția comunității internaționale și de a promova soluții durabile pentru situația refugiaților afgani.
Din cauza conflictului continuu, a insecurității, șomajului și sărăciei din Afganistan, guvernul afgan a întâmpinat dificultăți în gestionarea atât a populației strămutate intern, cât și a afluxului de persoane repatriate într-o perioadă scurtă de timp. Pentru a răspunde nevoilor refugiaților întorși în țară, în cadrul Planului de Răspuns Umanitar pentru Afganistan din 2017, Organizația Națiunilor Unite a solicitat comunității internaționale 240 de milioane de dolari SUA sub formă de asistență umanitară.
Statistici După cum se arată în tabelul de mai jos, refugiații au părăsit Afganistanul în patru valuri principale: Războiul din Afganistan (1979-1989)Războiul civil din Afganistan (1992–1996)Primul regim Taliban (1996-2001)Războiul din Afganistan (2001-2021)stanga|faracadru|23x23px Pakistanstanga|faracadru|22x22pxIranIran Factsheet (UNHCR Feb. 2016)20122009 Census2009200715.8542006 censusRaport știri 20111.16115.336Raport știri 2003Raport UNHCR 2013Raport UNHCR 2005
Note
Referințe
Bibliografie Guvernul Afganistanului (2007). „Ambasada Afganistanului în Suedia”. Politica Afganistanului. Arhivat din original la 3 decembrie 2013. Accesat în 9 iunie 2026. Associated Press (24 iulie 2013). „Vremuri dificile pentru refugiații afgani care fug de talibani către Delhi”. The Indian Express. Accesat în 9 iunie 2026. Biroul Australian de Statistică (2006). „20680 – Ascendență (lista completă de clasificare) după sex – Australia”. Biroul Australian de Statistică . Arhivat din original la 10 martie 2008. Accesat în 9 iunie 2026. Bose, Nayana (10 martie 2006). „Refugiații afgani din India devin, în sfârșit, cetățeni indieni”. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Consultat la 7 noiembrie 2013. BBC News (19 iunie 2013). „Peste șapte milioane de refugiați strămutați în 2012 – ONU”. BBC News. Accesat în 9 iunie 2026. Carberry, Sean (7 mai 2013). „Forțele afgane și pakistaneze fac schimb de focuri de-a lungul frontierei comune”. NPR. Accesat în 9 iunie 2026. Erlich, Aaron (iulie 2006). „Tadjikistan: de la țară care generează refugiați la exportator de forță de muncă”. Migration Policy Institute. Accesat în 9 iunie 2026. Haug, Dr. habil. Sonja; Müssig, Stephanie M.A. și Dr. Anja Stichs (2009). Viața musulmană în Germania. Oficiul Federal pentru Refugiați și Migrație, ediția 2009. Iqbal, Mohamed (7 iulie 2012). „Kabulul caută sprijinul Qatarului la reuniunea privind ajutorul internațional”. The Peninsula. Arhivat din original la 24 august 2012. Accesat în 9 iunie 2026. Jones, Sophie (iulie 2010). „Afganii din Regatul Unit”. Centrul de informare pentru Azil și Refugiați. Arhivat din original la 16 noiembrie 2013. Accesat în 9 iunie 2026. National Geographic Society (2013). „Migrația afgană după invazia sovietică”. National Geographic Society. Arhivat din original la 3 decembrie 2013. Accesat în 9 iunie 2026. Nordland, Rod (20 noiembrie 2013). „Migranții afgani din Iran se confruntă cu contradicții dureroase, dar continuă să vină”. The New York Times. Accesat în 9 iunie 2026. Shahbandari, Shafaat (30 noiembrie 2012). „Afganii își pun speranțele în realizările Emiratelor Arabe Unite”. Gulf News. Accesat în 9 iunie 2026. Stainburn, Samantha (22 mai 2013). „Regatul Unit și Danemarca vor acorda vize interpreților afgani”. GlobalPost. Accesat în 9 iunie 2026. Statistici Canada (2006). „Populația imigrantă după locul nașterii și perioada imigrației (Recensământul din 2006)”. Statistics Canada. Accesat în 9 iunie 2026. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (2005). „Raportul global UNHCR 2005: Turcia”. Accesat în 9 iunie 2026.