Michel Jules Alfred Bréal () a fost un lingvist francez, considerat adesea fondatorul semanticii moderne.
Biografie Michel Bréal și-a făcut studiile la Wissembourg, Metz și Paris, iar în 1852 a intrat la Școala Normală Superioară. În 1856, a promovat examenul de agregare în litere. În 1857, a studiat sanscrita la Berlin cu Franz Bopp – a cărui lucrare, Gramatica comparată a limbilor indo-europene, a tradus-o mai târziu – și lingvistica comparată cu Albrecht Weber. A devenit apoi profesor de gramatică comparată la Școala Practică de Înalte Studii și la Collège de France, din 1866 până în 1905, unde i-a avut ca discipoli, printre alții, pe Ferdinand de Saussure, Antoine Meillet și James Darmesteter. În 1879, a fost numit inspector al învățământului superior.
Michel Bréal este cunoscut mai ales ca fondator al semanticii, termen pe care l-a creat în lucrarea sa Essai de sémantique, apărută în 1897. În afara lucrărilor sale de lingvistică, acestuia i se datorează mai multe cărți despre mitologie. De asemenea, a fost autorul unor studii privind educația în Franța, predarea limbilor vechi și reforma ortografiei. A susținut necesitatea de a introduce o analiză filologică în predarea limbii latine, preferând „gimnastica pentru inteligență și raționament” în locul „mecanismelor care scutesc elevul de a gândi”.
S-a interesat, de asemenea, de chestiunile legate de educație. Scrisă imediat după înfrângerea de la Sedan și publicată în 1872, lucrarea Quelques mots sur l’instruction publique en France se dorește a fi un program de refondare a învățământului în Franța și îl inspiră în mod direct pe . Analizând dintr-un punct de vedere critic calitatea cunoștințelor transmise în școlile franceze, Michel Bréal denunță lipsa de educație a fetelor. El preconizează o formare a cadrelor didactice unificată și garantată de învățământul superior. Originalitatea lingvistului rezidă în parte în faptul că „referințele sale sunt situate în afara Franței: Statele Unite pentru separarea studiilor profane și laice, Germania pentru calitatea învățământului superior și metodologia de predare a limbilor vii”.
A susținut, de asemenea, ideea unei limbi internaționale auxiliare. „Sunt idiomuri existente care, amestecându-se, oferă materia primă [pentru esperanto]. Nu trebuie să fim disprețuitori; dacă ochii noștri [...] ar putea vedea într-o clipă din ce este făcută limba lui Racine și a lui Pascal, ar zări un amalgam complet asemănător. […] Nu este vorba, se înțelege bine, de a deposeda pe cineva, ci de a avea o limbă auxiliară comună, adică pe lângă și în plus față de graiul autohton și național, un mijlocitor comun acceptat în mod voluntar și unanim de toate națiunile civilizate ale globului”.
În cele din urmă, Michel Bréal este inventatorul maratonului modern. Într-adevăr, el a fost cel care, în 1894, i-a sugerat baronului Pierre de Coubertin să introducă această probă în programul primelor Jocuri Olimpice moderne din 1896.
Familie Michel Bréal a fost fiul lui Auguste Bréal, avocat, și al Catherinei Worms. A fost tatăl lui Auguste Bréal, pictor, istoric de artă și jurnalist, elev al lui Gustave Moreau, și al Clotildei Bréal (1870–1946), care a fost, succesiv, soția scriitorului Romain Rolland, cu care a locuit la numărul 76 pe rue Notre-Dame-des-Champs, și a pianistului Alfred Cortot.
Premii și distincții 1875: Membru al Académie des inscriptions et belles-lettres 1883: Doctor honoris causa al Universității din Zürich 1890: Comandor al Legiunii de Onoare
Omagii O stradă îi poartă numele în arondismentul 13 din Paris.
Lucrări principale
Note
Referințe
Bibliografie
Legături externe
Resurse relevante pentru cercetare:
Resurse relevante pentru viața publică:
Note în dicționare sau enciclopedii generale:
Categorie:Nașteri în 1832 Categorie:Nașteri pe 26 martie Categorie:Decese în 1915 Categorie:Decese pe 25 noiembrie Categorie:Oameni din Renania-Palatinat Categorie:Lingviști francezi Categorie:Absolvenți ai École Normale Supérieure Categorie:Profesori ai Collège de France Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare Categorie:Decese în Paris Categorie:Înmormântări în cimitirul Montparnasse