miniatura|Vladimir Putin la congresul Rusiei Unite. dreapta|miniatura|Sigla alegerilor miniatura|Putin a votat online la alegerile prezidențiale din Rusia. miniatura|Candidații care au ocupat locul doi la fiecare materie federală la alegerile prezidențiale ruse din 2024. Alegerile prezidențiale au avut loc în Rusia în perioada 15-17 martie 2024. Au fost cele opt alegeri prezidențiale din țară. Președintele în exercițiu, Vladimir Putin, a câștigat cu 88% din voturi, cel mai mare procent dintr-o alegere prezidențială din Rusia post-sovietică, obținând un al cincilea mandat, ceea ce a fost considerat pe scară largă o concluzie inevitabilă. El a fost inaugurat pe 7 mai 2024.
În noiembrie 2023, Boris Nadejdin, fost membru al Dumei de Stat, a devenit prima persoană susținută de un partid politic înregistrat care și-a anunțat candidatura, candidând pe o platformă anti-război. El a fost urmat de candidatul independent Vladimir Putin în decembrie 2023, care era eligibil să candideze pentru realegere ca urmare a amendamentelor constituționale din 2020.
Așa cum s-a întâmplat și în alegerile prezidențiale din 2018, cel mai important lider al opoziției, Alexei Navalnîi, a fost interzis să candideze din cauza unei condamnări penale anterioare, considerată a fi motivată politic. Navalnîi a murit în închisoare în februarie 2024, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, în circumstanțe suspecte. Nadejdin, în ciuda faptului că a trecut de etapele inițiale ale procesului, la 8 februarie 2024, a fost, de asemenea, interzis să candideze. Decizia a fost anunțată într-o sesiune specială a Comisia Electorală Centrală, invocând presupuse nereguli în semnăturile alegătorilor care susțin candidatura sa. Statutul lui Nadejdin de singurul candidat explicit anti-război a fost considerat pe scară largă drept adevăratul motiv al descalificării sale, deși Vladislav Davankov a promis „pace și negocieri în propriile noastre condiții”. Drept urmare, Putin nu s-a confruntat cu nicio opoziție credibilă. Activiștii anti-Putin au cerut alegătorilor să-și anuleze votul. Alegerile au înregistrat 1,4 milioane de buletine de vot nevalide sau goale, aproximativ 1,6% din totalul voturilor exprimate, o creștere de 45% față de alegerile din 2018.
Majoritatea observatorilor internaționali nu se așteptau ca alegerile să fie nici libere, nici corecte, Putin intensificând represiunile politice după ce a lansat războiul său la scară largă cu Ucraina în 2022. Alegerile au avut loc și în teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia. Au existat rapoarte despre nereguli, inclusiv uzurparea buletinelor de vot și constrângere, analizele statistice sugerând niveluri fără precedent de fraudă în alegerile din 2024.
Problema anului 2024Рубрики журнала The New Times Проблема 2024 и Проблема-2024 „Problema anului 2024” se referea la sfârșitul puterilor prezidențiale ale lui Putin în 2024. Analiștii au văzut-o ca pe o problemă legată de modul în care regimul lui Putin ar putea supraviețui plecării sale, iar grupurile de discuție au redus opțiunile la două: menținerea puterii de către Putin sau numirea unui succesor. O dificultate centrală, au remarcat analiștii, este dacă un succesor îl putea proteja pe Putin așa cum Putin îl protejase pe Elțin și dacă sistemul pe care l-a construit ar putea funcționa fără el.
Comentatorii au schițat mai multe scenarii:
Alegeri libere competitive — cea mai puțin probabilă opțiune, cu un succesor care va apărea printr-un proces politic deschis. Numirea unui succesor — una dintre cele mai probabile opțiuni, Putin susținând un candidat ales, întrucât el însuși fusese succesorul lui Boris Elțin, iar Dmitri Medvedev fusese al acestuia. Amendarea Constituției — ridicarea limitei de mandate pentru ca Putin să poată candida din nou, o opțiune pe care Putin a respins-o public. Menținerea puterii fără președinție — Putin ocupând o altă funcție, ca în perioada 2008–2012 (de exemplu, prim-ministru împuternicit, președinte al Dumei de Stat, al Consiliului de Securitate sau al Consiliului de Stat) și putând candida din nou în 2030. În ianuarie 2020, el a anunțat amendamente constituționale care extind puterile Dumei și ale Consiliului de Stat, alimentând speculațiile că ar putea conduce un Consiliu de Stat consolidat după ce va părăsi funcția.
Note
Vezi și
Categorie:Alegeri în Rusia