Abdellatif Laâbi (; n. 1942, Fès, Maroc) este un poet, scriitor și traducător marocan de limbă franceză. În 1966 a fondat revista Souffles („Suflări”), care a jucat un rol însemnat în înnoirea culturală din Maghreb. Angajamentul său politic i-a adus o pedeapsă cu închisoarea între 1972 și 1980. În 1985 s-a exilat în Franța. A primit Premiul Goncourt pentru poezie la 1 decembrie 2009 și Marele Premiu al Francofoniei al Academiei Franceze în 2011.„Biography”, laabi.net (site oficial). Accesat la 5 iulie 2026.
Biografie
Tinerețe și formare Născut în 1942 la Fès, Abdellatif Laâbi avea paisprezece ani la momentul obținerii independenței Marocului, în 1956. Scria deja versuri; primul său mare șoc literar a fost descoperirea operei lui Dostoievski. A urmat studii de literatură franceză la Universitatea Mohammed al V-lea din Rabat. În 1963 a participat la înființarea Teatrului Universitar Marocan. Ulterior a lucrat ca profesor de franceză la Rabat.
Revista Souffles și angajamentul politic În 1966, împreună cu alți poeți — printre care Mustapha Nissaboury și Mohammed Khaïr-Eddine —, a fondat revista literară Souffles. Aceasta a devenit un punct de întâlnire al energiilor creatoare marocane (poeți, pictori, cineaști, oameni de teatru și gânditori) și un reper al reînnoirii culturale din întregul Maghreb.„LAÂBI Abdellatif”, Étonnants Voyageurs. Accesat la 5 iulie 2026. Spre sfârșitul anilor 1960 s-a angajat politic, întâi în Partidul pentru Eliberare și Socialism (fostul partid comunist marocan), iar din 1970 ca fondator al mișcării clandestine de extremă stânga Ila Al Amame („Înainte”).
Închisoarea (1972–1980) În ianuarie 1972 a fost arestat și torturat. În 1973 a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru „delicte de opinie”, probele acuzării fiind chiar colecțiile complete ale revistelor Souffles și Anfas. A fost închis la Kénitra, unde a devenit deținutul cu numărul 18611. Revista Souffles a fost interzisă în 1972. Amnesty International l-a adoptat ca prizonier de conștiință. După opt ani și jumătate, în 1980, în urma unei ample campanii internaționale, a fost eliberat împreună cu câțiva dintre tovarășii săi de detenție.„Entre exil et solitude, Abdellatif Laâbi, l'homme révolté”, ActuaLitté, 5 martie 2015. Accesat la 5 iulie 2026.
Exilul și consacrarea În 1985 a părăsit Marocul și s-a stabilit în Franța, împreună cu soția sa, Jocelyne Laâbi, împărțindu-și de atunci viața între Maroc și regiunea pariziană. A dezvoltat o operă amplă, care atinge toate genurile literare — roman, poezie, teatru, eseu și cărți pentru copii —, marcată de un umanism militant și de lupta pentru mai multă dreptate și libertate. A tradus totodată din arabă în franceză, mai ales poezie (între alții, poezie palestiniană și versuri de Mahmoud Darwish). În 2015 a scris poemul J'atteste, în urma atentatelor din 10 ianuarie de la Paris. În octombrie 2018 a publicat două volume cuprinzând integrala operei sale poetice.
Opera
Poezie Le Règne de barbarie, Seuil, Paris, 1980 Histoire des sept crucifiés de l'espoir, La Table rase, Paris, 1980 Sous le bâillon le poème, L'Harmattan, Paris, 1981 Discours sur la colline arabe, L'Harmattan, Paris, 1985 Le Baptême chacaliste, Nice, 1991 Les Écroulements, Le Silence qui roule, 1995 Le Spleen de Casablanca, La Différence, Paris, 1996 Un pays m'est nécessaire, Al Manar, 2003 Œuvre poétique I, La Différence, Paris, 2006 Œuvre poétique II, La Différence, Paris, 2010 J'atteste (contre la barbarie), ilustrații de Zaü, Rue du Monde, 2015
Romane și proză L'Œil et la Nuit, Atlantes, Casablanca, 1969 Le Chemin des ordalies, Denoël, Paris, 1982 Les Rides du lion, Messidor, Paris, 1989 Le Fond de la jarre, Gallimard, Paris, 2002 (relatare autobiografică despre copilăria la Fès)
Teatru Va ma terre, quelle belle idée, piesă după romanul Le Chemin des ordalies (1984)
Corespondență și eseuri Chroniques de la citadelle d'exil. Lettres de prison (1972–1980), Denoël, Paris, 1983 La Brûlure des interrogations (interviuri-eseu), L'Harmattan, Paris, 1985 Un continent humain, Paroles d'aube, Vénissieux, 1997 Maroc, quel projet démocratique ?, La Différence, Paris, 2012 Un autre Maroc, La Différence, Paris, 2013
Cărți pentru copii Saïda et les voleurs de soleil, ediție bilingvă franceză-arabă, 1986 Devine (în colaborare cu Jocelyne Laâbi), Marsam, Rabat, 2006
Traduceri (din arabă în franceză) La Poésie palestinienne contemporaine (antologie), Messidor, Paris, 1990 L'Espace du Noûn de Hassan Hamdane (în colaborare cu Leïla Khatib), Messidor, Paris, 1990 Les Oiseaux du retour. Contes de Palestine (în colaborare cu Jocelyne Laâbi), Messidor / La Farandole, Paris, 1991 La Joie n'est pas mon métier de Mohammed Al-Maghout, La Différence, Paris, 1992 Retour à Haïfa de Ghassan Kanafani (în colaborare cu Jocelyne Laâbi), Actes Sud, Paris, 1997 La Poésie marocaine — De l'indépendance à nos jours (antologie), La Différence, Paris, 2005 Insomnie des anges de Aïcha Bassry, Marsam, Rabat, 2007 Lettre aux deux sœurs de Issa Makhlouf, José Corti, Paris, 2008 Instructions à l'intérieur de Ashraf Fayad, Le Temps des cerises, Paris, 2016 Gaza : y a-t-il une vie avant la mort ? (antologie), Points, Paris, 2025
Premii și distincții Premiul Prieteniei Franco-Arabe (1970) Premiul Internațional de Poezie, Fundația Națională a Artelor, Rotterdam (1979) Premiul Libertății, acordat de PEN Club-ul francez (1980) Premiul Albert Droin, Société des gens de lettres de France (1981) Premiul Fonlon-Nichols, Asociația pentru Literatură Africană, SUA (1999) Premiul de Poezie Wallonie-Bruxelles (1999) Premiul „Afrique méditerranéenne” al ADELF (2002) Premiul Alain Bosquet, pentru întreaga operă (2006) Premiul Naïm Frashëri, Festivalul Internațional de Poezie, Tetovo, Macedonia (2008) Premiul Robert Ganzo pentru poezie (2008) Premiul Goncourt pentru poezie (2009) Premiul Internațional Benjamin Fondane pentru literatură francofonă, acordat de Institutul Cultural Român din Paris (2011) Marele Premiu al Francofoniei al Academiei Franceze (2011) Premiul Clubului Arab Libanez (2014) Premiul „Écritures et Spiritualités” (2015) Premiul Internațional de Poezie „Noua Vârstă de Aur”, Festivalul de Poezie din Ciudad de México (2017) Premiul Mahmoud Darwish pentru creativitate
A fost numit Comandor al Ordinului Artelor și Literelor (Ordre des Arts et des Lettres, 1985) și a primit titlul de doctor honoris causa al Universității Rennes 2 (2007).
Note
Legături externe Site oficial
Categorie:Nașteri în 1942 Categorie:Scriitori marocani Categorie:Poeți marocani Categorie:Scriitori de limbă franceză Categorie:Comandori ai Ordinului Artelor și Literelor Categorie:Marocani în viață