Viorel-Teodor Pașca este un fermier și fost asistent social din județul Bihor, prezentat de-a lungul timpului în presă drept „bunul samaritean”, cunoscut pentru adăpostirea unor persoane vulnerabile în localitatea Dumbrava, comuna Holod, și în alte localități din județul Bihor. Activitatea sa a început în jurul anului 2006 și s-a extins, până în 2021, la aproape 20 de case din Dumbrava, Tinca și Incești.
Biografie Pașca a absolvit o școală profesională și a lucrat în anii 1990 ca asistent social. În 2014, la vârsta de 44 de ani, era prezentat ca fermier din județul Bihor și coordona adăpostirea a 127 de persoane fără adăpost. În 2015, era membru al unei biserici penticostale.
Activitatea de la Dumbrava
Activitatea de la Dumbrava a început în jurul anului 2006, după ce Pașca a văzut la știri un material despre persoane fără adăpost care muriseră din cauza frigului. În mai 2014, la opt ani de la începutul activității, Pașca avea în grijă 127 de persoane. În 2014, aproximativ 500 de persoane trecuseră prin casa lui Viorel Pașca.
În 2015, Pașca găzduia aproximativ 150 de persoane în zece case din județul Bihor și a fost amendat de Direcția de Sănătate Publică Bihor cu 5.000 de lei pentru lipsa avizelor necesare. În același context, Pașca afirma că persoanele găzduite locuiau la el cu viză de flotant.
În 2016, Pașca a primit o altă amendă de 10.000 de lei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă și a demarat procedurile pentru înființarea unei asociații. Casele folosite pentru adăpostirea persoanelor vulnerabile se aflau în localitățile Dumbrava și Tinca.
În 2021, peste 2.500 de persoane trecuseră prin Dumbrava în ultimii 15 ani, iar activitatea se desfășura în aproape 20 de case din Dumbrava, Tinca și Incești, cu sprijinul voluntarilor și sponsorilor. În 2021, aproximativ 90% dintre persoanele primite proveneau de la spitale din țară, iar restul proveneau de la poliție. În 2021, la Dumbrava erau aproximativ 450 de persoane găzduite.
În mai 2023, fostul prim-ministru Dacian Cioloș a vizitat așezământul de la Dumbrava. Într-o postare publicată după vizită, acesta a prezentat așezământul drept un refugiu pentru persoane vulnerabile abandonate de sistemul public de protecție socială și i-a mulțumit lui Pașca pentru activitatea desfășurată.
Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă
În 2025, Pașca este prezentat ca președinte al Asociației Dumbrava, iar în 2026, ca lider al Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă. În dosarul penal din 2026, anchetatorii au susținut că activitatea investigată ar fi fost desfășurată sub aparența unei asociații umanitare și de caritate.
La 14 iulie 2021, prin decizia nr. 5097, Asociația Dumbrava DPG a primit certificatul AF/007531 de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Acreditarea furnizorului nu reprezenta și licențierea serviciilor sociale, acestea putând funcționa numai după obținerea unei licențe de funcționare. În lista publicată de Ministerul Muncii la 10 iunie 2026, Asociația Dumbrava DPG figura printre furnizorii de servicii sociale radiați.
Investigații jurnalistice și controale
În iulie 2025, 12 pacienți cu dizabilități intelectuale severe au fost trimiși oficial din Spitalul Județean din Mehedinți într-o locuință privată asociată lui Pașca. Șapte dintre acești pacienți au ajuns ulterior în fața DGASPC Mehedinți, în contextul lipsei unor documente necesare pentru toți cei 12 pacienți. Pașca îngrijea peste 300 de persoane în locuințe asociate lui și afirma că persoanele proveneau din toate județele țării.
În 2025, aproape 400 de persoane erau găzduite fără autorizație în casele lui Pașca. După mediatizarea cazului, Corpul de Control al Ministerului Muncii a început verificări. Primele date ale verificărilor indicau încălcări ale legii.
Dosarul penal din 2026
În 2026, Pașca a fost vizat de un dosar penal DIICOT privind suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. La 2 iulie 2026, Tribunalul București a decis cercetarea lui Viorel Pașca sub control judiciar, iar decizia nu era definitivă la aceeași dată. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat era de aproximativ 13.048.000 de lei.
În dosarul penal, cercetările vizau perioada 2020 – iunie 2026, perioadă în care, potrivit anchetatorilor, persoanele vătămate ar fi fost aduse din unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe și ar fi fost plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. În urma perchezițiilor, autoritățile au ridicat 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, 7 bonuri electronice pentru alimentarea mijloacelor de transport și sume de bani în lei, dolari americani, euro, dolari canadieni, franci elvețieni și lire sterline. Potrivit anchetatorilor, într-un alt imobil a fost identificată o încăpere amenajată ca farmacie, iar autoritățile au ridicat medicamente, inclusiv medicamente cu regim special.
La 1 iulie 2026, Ministerul Sănătății a transmis că peste 400 de persoane au fost evaluate medical și logistic în cadrul operațiunii interinstituționale legate de cazul din județul Bihor. După triaj, nouă persoane au rămas internate la Spitalul Județean Oradea, nouă la Spitalul Municipal din Beiuș, cinci au fost preluate de DGASPC Bihor, iar 388 au fost relocate în țară.
La 2 iulie 2026, Tribunalul București a decis cercetarea lui Viorel Pașca, a soției sale și a celor trei fii ai lor sub control judiciar. Aceeași măsură a fost dispusă pentru Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației. Decizia instanței nu era definitivă la 2 iulie 2026.
În dosarul penal au fost instituite măsuri asigurătorii pentru garantarea recuperării unui prejudiciu moral calculat pentru 128 de persoane vătămate, la câte 50.000 de euro pentru fiecare persoană, în valoare totală de 6,4 milioane de euro. Măsurile au vizat bunurile mobile și imobile ale lui Viorel Pașca și patrimoniul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Separat, prejudiciul material estimat în dosar era de 13.048.821 de lei, compus din 7.498.076 de lei, 884.090 de euro, 161.426 de dolari americani, 52.960 de dolari canadieni și 1.534 de franci elvețieni.
În motivarea hotărârii din 2 iulie 2026, Tribunalul București a reținut că exista o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor cercetate, dar a apreciat că arestarea preventivă a inculpaților nu era necesară pentru desfășurarea anchetei. Instanța a arătat că persoanelor găzduite li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, deși într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la cerințele legale. Tribunalul a mai constatat că instituții publice facilitaseră trimiterea beneficiarilor către locațiile administrate de inculpați, fără a le oferi alternative viabile, precizând însă că această împrejurare nu făcea activitatea licită și nu excludea posibilitatea urmăririi unor foloase patrimoniale.
La 13 iulie 2026, Curtea de Apel București a respins contestația formulată de DIICOT, prin care procurorii solicitaseră arestarea preventivă a inculpaților. Instanța a admis contestațiile formulate de Viorel Pașca și de ceilalți inculpați și a revocat măsura controlului judiciar dispusă anterior față de aceștia. Hotărârea privind măsurile preventive a fost definitivă.
În urma controalelor efectuate la solicitarea DIICOT, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a aplicat Asociației Dumbrava o amendă de un milion de lei. Potrivit Ministerului Muncii, inspectorii au considerat că 36 de persoane desfășurau activități fără contracte individuale de muncă, iar ITM Bihor a sesizat și organele de urmărire penală. Ministerul a precizat, de asemenea, că asociația nu figura în evidențele ITM cu activități sau puncte de lucru autorizate.
La 15 iulie 2026, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat verificarea modului în care fusese efectuat controlul. Acesta a afirmat că la fața locului fuseseră identificate 14 persoane, celelalte 22 fiind incluse în procesul-verbal pe baza relatărilor celor prezenți, și că informarea oficială privind sancțiunea ajunsese la minister abia la 8 iulie.
Decese și înhumări Dosarul DIICOT din 2026 a inclus și situația persoanelor decedate după ce au ajuns în spațiile administrate de Pașca. Pentru perioada 2019–2022, ancheta a indicat 401 decese în rândul persoanelor găzduite în aceste imobile. Persoanele decedate erau înhumate pe un teren aflat lângă cimitirul greco-catolic din Dumbrava, iar ajutoarele de înmormântare intrau în circuitul financiar investigat de procurori.
În referatul DIICOT pentru arestare preventivă, numărul deceselor a fost raportat la întreaga perioadă a activității de la Dumbrava: aproximativ 1.020 dintre cele peste 3.300 de persoane găzduite între 2006 și 2026 au murit și au fost îngropate în cimitirul din localitate.
Manifestații și reacții publice La 1 iulie 2026, aproximativ 300 de persoane s-au adunat în Piața Unirii din Oradea pentru a-l susține pe Viorel Pașca. Participanții au afișat pancarte și mesaje religioase în apărarea acestuia, au rostit rugăciuni și au criticat intervenția autorităților.
La 5 iulie 2026 a avut loc în aceeași piață o manifestație de mai mare amploare. Numărul participanților a fost estimat de sursele de presă la circa 2.500, respectiv la peste 3.000 de persoane. La manifestație au participat persoane din mai multe județe, majoritatea fiind prezentate de presă ca membri ai unor biserici neoprotestante. Participanții au acuzat autoritățile de abuz și și-au exprimat sprijinul pentru continuarea activității desfășurate la Dumbrava.
În aceeași perioadă, mobilizarea în sprijinul lui Pașca a fost însoțită și de reacții critice în spațiul public. La 8 iulie 2026, mai multe organizații neguvernamentale și federații din domeniul serviciilor sociale, al drepturilor omului și al libertății presei și-au exprimat solidaritatea cu activista Georgiana Pascu și jurnalista Carla Tănasie, după criticile și atacurile publice îndreptate împotriva acestora. Semnatarii au susținut că cele două semnalaseră funcționarea fără licență a serviciilor de la Dumbrava și rolul instituțiilor publice în trimiterea persoanelor vulnerabile acolo și au avertizat că susținerea publică pentru Pașca nu ar trebui să conducă la legitimarea unor servicii sociale desfășurate în afara cadrului legal.
Poziții publice La 2 iulie 2026, Pașca a afirmat că, dintre aproximativ 400 de persoane găzduite, circa 100 aveau venituri proprii și a susținut că banii pentru întreținerea persoanelor găzduite proveneau din donații. Pașca a afirmat că a făcut și greșeli neintenționate.
Pașca a afirmat că le-a cerut în repetate rânduri unor miniștri ai Sănătății să preia persoanele găzduite, în cazul în care autoritățile considerau că activitatea sa nu era corespunzătoare și a negat implicarea copiilor săi în administrarea activității investigate, susținând că aceștia îl ajutaseră doar ocazional la treburi gospodărești.
La 14 iulie 2026, după revocarea controlului judiciar, Pașca a solicitat autorităților întoarcerea persoanelor relocate în urma intervenției din 30 iunie. El a susținut că unele dintre acestea ar fi fost ținute împotriva voinței lor și a afirmat că este dispus să colaboreze cu instituțiile statului pentru autorizarea activității desfășurate în unele dintre casele din Dumbrava și Incești.
Note
Categorie:Români în viață Categorie:Oameni din județul Bihor