America One (roman)

America One este un roman science-fiction postapocaliptic, scris de George Lazăr, ce abordează teme specifice ficțiunii climatice.

Scriere și publicare Într-un interviu acordat în 2012, George Lazăr a afirmat că a scris America One în aproximativ doi ani și că a conceput romanul pe baza unui plan narativ stabilit de la început, urmărind realizarea unui roman de succes. Autorul a declarat că ideile pentru carte au fost dezvoltate treptat pornind de la notițe consemnate inițial într-un caiet, iar ulterior pe telefonul mobil.

Romanul a fost prezentat mai întâi la Târgul de Carte Gaudeamus din București, în noiembrie 2007, fiind lansat ulterior și pe 31 noiembrie, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, cu lumini și efecte speciale. Actorul Marius Rogojinschi a prezentat evenimentul îmbrăcat într-o uniformă militară, în concordanță cu atmosfera romanului.

Rezumat

Acțiunea romanului se desfășoară într-un viitor nu foarte îndepărtat, într-o lume care a trecut printr-o perioadă de schimbări climatice catastrofale, numită „Prefacerea”. Creșterea nivelului oceanului, fenomenele meteorologice extreme și măsurile radicale luate împotriva poluării au modificat profund geografia planetei, economia și relațiile dintre state.

Pentru a opri schimbările climatice, Statele Unite au folosit forța militară pentru a distruge industriile poluante din celelalte țări. Dispariția marilor centre industriale și urbane a provocat transformări politice, economice și demografice majore. Un rol important în această nouă ordine mondială îl are Tratatul de la New Washington, prin care principalele surse de poluare au fost eliminate cu forța. Deși aceste măsuri au contribuit la stabilizarea climei, ele au avut consecințe economice devastatoare, mai ales pentru Europa. Numeroase state europene au dispărut sau nu mai există în forma lor actuală.

Partea de est a Europei, din care face parte și teritoriul României, este cunoscută sub numele de „Estul Sălbatic”. În această regiune nu mai există guverne stabile, ci doar grupări înarmate și rămășițe ale fostelor armate naționale. La un moment dat, personajele principale întâlnesc membrii unei asemenea formațiuni, provenite inițial din armata rusă, care joacă pentru scurt timp rolul de antagoniști.

Totuși, în Estul Sălbatic există și comunități pașnice. Locuitorii acestora își cultivă pământul, se apără prin propriile mijloace și îi primesc cu ospitalitate pe străinii care nu se arată ostili. Într-o astfel de așezare, personajele principale ale romanului își găsesc pentru scurt timp adăpost. Pe parcursul acțiunii este prezentată și Marea Britanie, devenită un teritoriu sălbatic. Populația engleză a părăsit insula, iar regiunea este locuită acum de urmașii foștilor imigranți, care se ocupă în principal cu creșterea animalelor.

Într-o discuție sunt menționate și alte regiuni ale lumii, printre care un Imperiu Chinez, despre care se spune că are o populație numeroasă. Informațiile referitoare la aceste teritorii rămân însă vagi. Cele mai bine descrise entități politice sunt Statele Unite și Autarhia Europeană. Alături de acestea apare Confederația Helvetă, urmașa Elveției de astăzi și principalul furnizor de mașini și mecanisme complexe pentru Autarhie.

Autarhia Europeană a fost creată de Germania, care a reușit să adune în jurul său mai multe state europene sau rămășițe ale acestora. Schimbările climatice au transformat radical și relieful continentului. În roman este menționat Marele Deșert Spaniol, iar o parte a Franței a fost acoperită de ape.

Viața în Autarhie este austeră și atent controlată. Oamenii locuiesc în spații colective, mănâncă la cantine comune, se deplasează cu tricicluri acoperite și întrețin instalații eoliene pentru producerea energiei electrice. Președintele Autarhiei este Paul Frankhaim, membru al Partidului Verzilor, o formațiune apropiată de Partidul Autarhic. Folosind identitatea secretă de „Orator”, el călătorește prin țară și încurajează resentimentele populației față de americani, considerați vinovați pentru prăbușirea Europei.

Granițele Autarhiei sunt păzite cu ajutorul unor dirijabile de război, echipate cu lasere și sisteme avansate de protecție. Cel mai sofisticat sistem de apărare este însă îndreptat împotriva sateliților americani. Autarhia a construit baloane atmosferice capabile să ajungă la altitudini foarte mari. Acestea sunt echipate cu proiectile care pot fi lansate pe orbită pentru a lovi sateliții Statelor Unite.

Intriga romanului pornește tocmai de la funcționarea defectuoasă a unui asemenea dispozitiv. Din cauza unei erori, sistemul atacă o stație spațială americană, declanșând o gravă criză internațională.

Statele Unite au trecut, la rândul lor, prin noi războaie de secesiune, dar au reușit în cele din urmă să se reunifice. Coasta de est a fost grav afectată de înaintarea Oceanului Atlantic, iar capitala țării a fost mutată la New Washington, într-o regiune montană din statul Colorado.

America a rămas principala putere industrială a lumii, deoarece dispune de surse proprii de energie, ieftine și considerate nepoluante. În roman apare, de exemplu, „Coridorul Uraganelor”, un sistem prin care energia uraganelor este transformată în electricitate.

În comparație cu Europa, Statele Unite sunt prospere, dar și izolate, închise față de exterior și dominate de propaganda politică. Internetul a fost înlocuit de „Rețea”, un sistem prin care circulă informații, programe guvernamentale și mesaje de propagandă. Învățământul este gratuit, iar anumite droguri au fost legalizate. Cu toate acestea, societatea americană se confruntă cu îmbătrânirea populației, scăderea natalității, dependența de droguri și sentimentul de inutilitate resimțit de mulți tineri. Președintele Statelor Unite este John Conrad, un politician care vede într-o criză internațională și într-un posibil război o ocazie de a-și consolida puterea.

Personajele principale ale romanului sunt Alice Marshall, fiica unui important politician american ( senatorului Luke Marshall), și Ivan Hill, un cetățean al Autarhiei Europene aflat în timpul stagiului militar.

Acțiunea începe în momentul în care un sistem automat de apărare al Autarhiei deschide focul asupra unei stații spațiale americane la bordul căreia se află Alice. Tânăra reușește să se salveze cu ajutorul unei capsule de evacuare, care se prăbușește în Estul Sălbatic. Acolo îl întâlnește pe Ivan, al cărui dirijabil militar este lovit de fragmentele stației spațiale și se prăbușește, la rândul său.

Rămași singuri într-un teritoriu periculos, cei doi sunt nevoiți să colaboreze pentru a supraviețui. Ulterior, Ivan încearcă să o ajute pe Alice să se întoarcă în Statele Unite. Pe parcursul călătoriei, ei descoperă că atât conducerea Autarhiei, cât și cea a Statelor Unite sunt implicate în planuri secrete și urmăresc declanșarea unui conflict devastator.

Statele Unite reactivează o armă nucleară, în timp ce Autarhia pregătește un atac biologic. Aceasta trimite peste Oceanul Atlantic baloane atmosferice care transportă încărcături cu antrax. Întoarcerea lui Alice în America se realizează printr-un tunel subacvatic care traversează Oceanul Atlantic. În interiorul tunelului, Alice și Ivan se confruntă cu trupele trimise de ambele tabere pentru a-i asasina și pentru a împiedica adevărul să iasă la iveală.

Recepție critică În cronica publicată în revista Caietele Silvane (2008), criticul Victor Martin a evaluat nefavorabil romanul, considerând că acesta recurge la teme și convenții consacrate ale literaturii science-fiction fără a aduce suficiente elemente de originalitate. El a apreciat că premisa distopică bazată pe efectele încălzirii globale este insuficient dezvoltată, iar construcția narativă și stilul sunt diluate. Martin a comparat romanul cu operele lui Jules Verne, H. G. Wells, Kim Stanley Robinson, Isaac Asimov, 1984 și Level 7, remarcând că America One nu atinge impactul artistic sau conceptual al acestor modele. De asemenea, criticul a contestat încadrarea volumului ca thriller SF, considerând că romanul se apropie mai degrabă de o distopie convențională.Martin, Victor (2008). „George Lazăr - America One” în Caiete Silvanae, Anul IV, Nr. 4 (39), aprilie 2008, p. 9.

Note

Categorie:Romane științifico-fantastice Categorie:Romane românești Categorie:Romane din 2007