În finanțe, teoria fraierului mai mare se referă la faptul că, uneori, cineva poate face bani speculând bunuri supraevaluate (obiecte cu un preț de achiziție ce depășește drastic valoarea intrinsecă a acestora) în ideea că acestea pot fi vândute ulterior la un preț chiar și mai mare.

În acest context un „fraier mai mic” poate plăti pentru un bun supraevaluat, sperând că găsește un „fraier mai mare” ca el pentru a face profit. Asta funcționează doar în cazul în care există suficienți „fraieri mai mari” care să fie dispuși să plătească din ce în ce mai mult pentru bunul respectiv. La un moment dat, investitorii nu mai pot nega faptul că prețul e rupt de realitate, punct în care vânzarea acestuia implică reducerea semnificativă a prețului, aducându-l mai aproape de prețul corect, care, în unele cazuri, poate fi egal cu zero. Fraierii din urmă care cumpără produsul rămân cu buza umflată, iar fraierii de mai devreme fac profit în urma lor.

Psihologia mulțimii Din cauza erorilor cognitive întâlnite în comportamentul oamenilor, unii oameni sunt atrași de bunuri al căror preț este vizibil în creștere, oricât de irațional ar fi. Acest efect este exacerbat în continuare de efectul de turmă - oamenii aud poveștile altora, care au cumpărat din timp și au făcut profite mari, și resimt o frică de a rata ocazia. Acest efect a fost explicat de profesorul de economie Burton Malkiel în cartea acestuia „Haihui pe Wall Street”:

Exemple În domeniul imobiliarelor, teoria fraierului mai mare poate să stârnească investiții de la așteptarea că prețurile acestora cresc mereu. O perioadă de prețuri ascendente poate determina proprietarii să subestimeze riscul de neplată.

La bursă, teoria fraierului mai mare se aplică atunci când mulți investitori fac o investiție dubioasă, asumând că pot oricând să o vândă mai departe unui fraier mai mare. Altfel spus, cumpără ceva nu din convingerea că își merită prețul, ci mai degrabă pentru că se gândesc să îl vândă mai departe altcuiva, la un preț și mai mare.

Arta este alt tip de marfă a cărei prețuri sunt determinate de speculație și de acces privilegiat înaintea valorii intrinseci. În noiembrie 2013, managerul unui fond speculativ din grupul SAC Capital - Steven A. Cohen dădea spre licitație opere de artă pe care tocmai le cumpărase prin tranzacții private. Printre acestea se numărau picturi ale lui Gerhard Richter sau Rudolf Stingel și o sculptură realizată de Cy Twombly. Se preconiza că acestea o se vândă pentru sume de până la 80 de milioane de dolari. În cadrul unui reportaj despre vânzare, The New York Times a afirmat că „Până și comerciantul, domnul Cohen, profită de piața activă de artă de azi, unde noii colecționari plătesc deseori mult mai mult pentru picturi decât valorează ele de fapt.”

Criptomonezile au fost date ca exemple ale teoriei fraierului mai mare. Mai mulți economiști, printre care și laureați ai premiului Nobel, au descris criptomonedele ca neavând vreo valoare intrinsecă.

În schimb, în perioade de inflație drastică sau în regiuni îndepărtate, prețurile bunurilor necesare traiului pot fi atât de exorbitante încât comparativ cu piețele normale, aceste prețuri pot părea arbitrare. Totuși, costul local de a întreține afaceri, comparativ cu prețurile din aceste regiuni, ca și necesitatea unui om de a se hrăni și de a avea un acoperiș de-asupra capului într-o criză financiară, se justifică prin profit sau prin beneficiul real al prețului pentru fraieri. În astfel de cazuri, nu există o bulă propriu-zisă, chit că prețurile sunt excepțional de ridicate.

În cultura populară Al zecelea și ultimul episod al primului sezon din The Newsroom, scris de Aaron Sorkin, are titlul „Fraierul mai mare”, titlu ce apare pe coperta numărului fictiv a revistei New York magazine din episod, unde se vorbește despre personajul Will McAvoy. La un moment dat, McAvoy este lovit de mai multe ori cu un exemplar al revistei.

Mai târziu în episod, ca să îl consoleze pe McAvoy în legătură cu articolul care îl beștelește, prezentatorul și economistul Sloan Sabbith îi explică conceptul pe un ton ironic:

Vezi și

Arbitraj (economie) Bulă economică NFT Schemă Ponzi Speculație Tulipomania

Referințe

Categorie:Investiții