Petar Beron (uneori Petăr, în ; n. cca 1799, Kotel – d. 21 martie 1871, Craiova) a fost un învățător, medic, mecena și autor bulgar.
El a realizat primul abecedar bulgăresc modern, cunoscut sub numele de Abecedarul peștelui (Рибен буквар, Riben bukvar), denumire inspirată de desenul unui delfin de la sfârșitul cărții. Beron a fost numit „părintele Bulgariei moderne”.
Biografie Petar s-a născut în jurul anului 1800, probabil în 1799, în orașul Kotel, într-o familie înstărită de meșteșugari și negustori. În Kotel, a urmat cursurile primare la școala bisericească a lui Stoiko Vladislavov și Raino Popovici. Și-a continuat studiile la București, unde a frecventat școala educatorului grec Konstantin Vardalah. Acesta din urmă, pedagog și enciclopedist renumit în epocă, a influențat considerabil formarea lui Beron ca om de știință și filosof.
A profesat ca medic la București și Craiova, însă, după câțiva ani de practică generală, a renunțat la medicină și s-a dedicat comerțului. Cincisprezece ani mai târziu, după ce acumulase o avere, s-a mutat la Paris, unde a închiriat un apartament și și-a început propriu-zis activitatea științifică. Ambiția sa era să studieze întreaga cunoaștere acumulată până atunci și să elaboreze un sistem filosofic și științific universal, pe care l-a numit Panepisteme. Erudiția sa enciclopedică era remarcabilă. Beron vorbea nouă limbi și a scris aproximativ 30 de volume, fără a include două dicționare, un atlas, teza sa de doctorat, redactată în latină, și Abecedarul peștelui.
Activitatea științifică Există mai multe fapte care ilustrează prestigiul de care se bucura Petar Beron în rândul oamenilor de știință ai epocii. La ședința Academiei Regale de Științe din Londra din 20 iunie 1850, Sir John Lee a prezentat lucrarea sa Despre sistemul atmosferologiei și a evidențiat activitatea lui Beron. În 1853, acesta a fost invitat de Asociația de Științe Naturale din Atena, unde a prezentat un articol intitulat Pământul înainte de Potop. În 1855, și-a publicat în limba germană lucrarea Filosofie slavă, în care a schițat principiile sistemului său Panepisteme. În 1858, a apărut în limba franceză lucrarea Originile științelor fizice și naturale și ale științelor metafizice și morale.
Următorii doi ani au fost consacrați elaborării unui amplu atlas cosmografic, însoțit de descrieri. Hărțile atlasului au fost realizate de cunoscutul pictor bulgar Nikolai Pavlovici. Principala sa realizare științifică a fost însă Panepisteme, o lucrare în șapte volume, publicată în limba franceză începând din 1861. Beron s-a dedicat acestei lucrări până la sfârșitul vieții sale, la 21 martie 1871.
Concepții filosofice Beron a petrecut aproximativ 25 de ani la Paris și în alte orașe europene. A studiat temeinic și sistematic filosofia și cultura occidentală, fiind martor al încercărilor pozitivismului clasic, reprezentat îndeosebi de contemporanul său Auguste Comte, de a înlocui materialismul și idealismul cu o a treia orientare filosofică. Beron era însă convins de caracterul independent al propriului său sistem filosofic, Panepisteme. El îl considera pe Aristotel autoritatea științifică supremă.
Moștenire Punctul Beron de pe insula Robert, din arhipelagul Shetland de Sud din Antarctica, îi poartă numele, la fel ca Școala de Limbi Străine „Dr. Petar Beron” din Kiustendil, Bulgaria.
Portretul lui Beron apare pe aversul bancnotei bulgărești de 10.000 de leva emise în 1997, precum și pe bancnotele de 10 leva emise în 1999 și 2008.
Note
Legături externe
„Abecedar cu diferite învățături” din Colecția de tipărituri bulgare vechi a Bibliotecii Congresului. 145 de ani de la dispariția eruditului bulgar Petăr Beron Universitatea din Craiova. Accesat în 23 iulie 2026.
Categorie:Nașteri în anii 1790 Categorie:Expatriați în România Categorie:Decese în 1871 Categorie:Scriitori bulgari Categorie:Învățători bulgari