Dritan Abazović (în , în ; ) un politician muntenegrean care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Muntenegrului și de ministru interimar al afacerilor externe din 2022 până în 2023. De etnie albaneză, el conduce partidul Acțiunea Unită de Reformă. Anterior, a servit ca vicepremier în cabinetul lui Zdravko Krivokapić din 2020 până în 2022.

Abazović este primul etnic albanez și primul musulman care a ocupat funcția de prim-ministru al Muntenegrului.

Biografie Abazović s-a născut la 25 decembrie 1985 în Ulcinj, Muntenegru. Abazović este de etnie albaneză. După ce a absolvit școala elementară și secundară în Ulcinj, a absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din Sarajevo, fiind șef de promoție și laureat al „Insignei de Aur” și al „Cartei de Aur” a Universității din Sarajevo. A obținut un master în relații internaționale la Facultatea de Științe Politice a Universității Muntenegrului în 2008. În 2019, și-a finalizat doctoratul la Facultatea de Științe Politice a Universității din Sarajevo, susținându-și disertația de doctorat cu titlul Globalna politika – etički aspekti globalizacije (în ).

A lucrat ca profesor de liceu în Ulcinj, predând sociologia culturii, comunicarea și istoria religiilor.

Între 2005 și 2007, a fost asistent la Facultatea de Științe Politice a Universității din Sarajevo. În 2009, a absolvit cursul de studii pentru pace la Universitatea din Oslo. La aceeași universitate, a urmat un seminar de perfecționare profesională. În 2011, a locuit în Statele Unite, participând la programul Departamentului de Stat în Washington, D.C. Între 2010 și 2012, a fost directorul executiv al companiei locale de radiodifuziune Teuta, precum și al ONG-ului Mogul, ambele având sediul în Ulcinj.

În 2010, a publicat prima sa carte cu titlul Kozmopolitska kultura i globalna pravda (în ).

A susținut prelegeri la diverse universități prestigioase, printre care Universitatea Harvard, Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Universitatea Columbia, Universitatea LUMSA (Roma), , Universitatea din Belgrad etc..

Cariera politică Abazović a fost unul dintre fondatorii partidului politic social-liberal Pozitiva Montenegro în 2012. La alegerile parlamentare din Muntenegru din 2012, partidul a obținut 7 din 81 de locuri, ceea ce l-a făcut pe Abazović cel mai tânăr membru al noii legislaturi a Parlamentului din Muntenegru.

În 2014, în urma unei rupturi în partid, Abazović a părăsit Pozitivna Crna Gora, activând ca deputat independent înainte de a se alătura nou-fondatei Acțiuni Unite de Reformă (URA) în 2015. În prezent, el este președintele URA și a servit ca unul dintre reprezentanții săi parlamentari din 2015 până în 2020.

În iunie 2020, delegații din treizeci și opt de țări europene au votat la cel de-al XXXI-lea Congres pentru admiterea Mișcării Civice URA în Partidul Verde European, făcând din Mișcarea Civică URA primul partid de opoziție din Muntenegru independent care s-a alăturat unei familii de partide europene.

La 11 iulie 2020, Mișcarea Civică URA a decis să candideze independent, prezentându-și platforma electorală de centru-stânga sub denumirea Crno na bijelo. Lista a fost condusă de candidați independenți, printre care bine-cunoscuta jurnalistă și activistă Milka Tadić, mai mulți profesori universitari, jurnaliști și activiști ai societății civile și ai ONG-urilor. Abazović a fost capul listei electorale, în calitate de lider al URA. Lista electorală a URA a inclus, de asemenea, un reprezentant al partidului SPP pentru interesele minorității bosniace, precum și mai multe inițiative locale minore.

Alegerile parlamentare din 2020 din Muntenegru au realizat prima schimbare democratică de guvernământ din istoria țării. Lista electorală a lui Abazović a obținut patru mandate, dovedindu-se crucială în demiterea Partidului Democrat al Socialiștilor (DPS) condus de Milo Đukanović după 30 de ani. Abazović, în numele URA, și liderii listelor Pentru Viitorul Muntenegrului și Pacea este Națiunea Noastră, Zdravko Krivokapić și Aleksa Bečić, au căzut de acord în cadrul unei întâlniri asupra mai multor principii pe care se va baza viitorul guvern, printre care formarea unui guvern de experți, continuarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, lupta împotriva corupției și depășirea polarizării societății muntenegrene. Aceștia au invitat partidele minoritare ale bosniacilor și albanezilor, dorind să formeze un guvern de mare coaliție, propunere pe care partidele minoritare au refuzat-o în cele din urmă. După alegeri, interviul acordat de Abazović profesorului Kenneth Morrison a fost publicat de Școala de Economie și Științe Politice din Londra (LSE).

Viceprim-ministru al Muntenegrului (2020–2022)

La 4 decembrie 2020, noul cabinet de coaliție largă al Muntenegrului a fost ales de 41 din cei 81 de membri ai Parlamentului din Muntenegru, iar politicianul independent Zdravko Krivokapić a devenit noul prim-ministru al Muntenegrului, avându-l pe Abazović ca viceprim-ministru responsabil cu coordonarea sectorului de securitate și a securității naționale, punând capăt în mod formal la trei decenii de guvernare a DPS în țară. Noul cabinet s-a angajat să deantreprenorescă aparatul de stat construit de DPS și să stârpească corupția și crima organizată. În ianuarie 2022, Abazović a fost numit membru al consiliului consultativ al Institutului pentru Libertatea Credinței și Securitate în Europa.

La 5 ianuarie 2021, Abazović a dezvăluit că societatea „Global Montenegro”, deținută în parte de președintele Milo Đukanović, avea o datorie de 12,45 milioane de euro față de stat și că nu mai existau oficiali „de neatins”. În ziua următoare, magnatul construcțiilor și cazinourilor cu presupuse legături cu crima organizată Brano Mićunović a fost reținut în Budva. Abazović a felicitat poliția și Agenția Națională de Securitate pentru acțiune. Mićunović a fost eliberat la 8 ianuarie pentru a i se permite să își pregătească apărarea.

În urma ciocnirilor violente izbucnite în Cetinje în timpul înscăunării noului mitropolit al Muntenegrului și Littoralului Joanikije Mićović la 5 septembrie 2021, au izbucnit tensiuni în cadrul majorității de guvernământ. În ziua următoare, viceprim-ministrul Abazović, ministrul de interne Sergej Sekulović și șeful poliției Zoran Brđanin au fost acuzați de mai multe instituții de presă că s-au opus desfășurării evenimentului în Cetinje, liderul Frontului Democratic (DF) Andrija Mandić și deputatul Muntenegrului Democrat Danilo Šaranović reluând remarcile acestora. Prim-ministrul Zdravko Krivokapić a anunțat o anchetă internă cu privire la evenimente, refuzând să comenteze cu privire la potențiala demitere a lui Sekulović și Brđanin. La 7 septembrie, liderul DF Nebojša Medojević a cerut demisia celor doi, susținând că aceștia fac parte dintr-un complot menit să aducă înapoi la putere DPS prin mijloace violente. În ziua următoare, Abazović a declarat că guvernul traversează o „linie roșie”, avertizând că demiterea lui Sekulović va duce la retragerea sprijinului acordat guvernului și la acțiuni pentru răsturnarea acestuia. Cabinetul prim-ministrului Krivokapić a refuzat să emită o declarație pe această temă până la finalizarea anchetei interne. La 1 noiembrie, în urma unei ședințe cu ușile închise a Comisiei pentru Securitate și Apărare, Abazović și-a reiterat sprijinul pentru sectorul de securitate, declarând că aceștia au „păstrat pacea, care a fost zona cu cel mai mare risc”. Ministrul Sekulović și-a apărat, de asemenea, acțiunile în timpul primei ședințe a comisiei din 27 septembrie. Aceste evenimente au semnalat „începutul sfârșitului” guvernului lui Krivokapić, ducând în cele din urmă la demiterea acestuia printr-un vot de neîncredere câteva luni mai târziu.

Prim-ministru (2022–2023)

La 3 martie 2022, președintele Milo Đukanović i-a cerut lui Abazović să formeze un nou guvern în urma unui vot de neîncredere dat la începutul lunii februarie împotriva lui Krivokapić. La 28 aprilie, parlamentul Muntenegrului a aprobat un nou guvern compus dintr-o coaliție largă de partide proeuropene și pro-sârbe, cu Abazović în funcția de prim-ministru. Abazović le-a spus parlamentarilor că principalul obiectiv al noului guvern va fi reprezentat de reformele cerute de UE, astfel încât Muntenegrul să poată solicita accelerarea procesului de aderare în lumina noii situații create de invazia rusă în Ucraina. El a adăugat că prioritățile guvernului vor fi lupta împotriva corupției, investiții și o dezvoltare mai sustenabile, protecția mediului și o mai bună îngrijire a copiilor și tinerilor.

La 20 august 2022, Parlamentul Muntenegrului a adoptat o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Abazović, ceea ce a pus capăt mandatului său de prim-ministru. El a rămăs în funcție ca prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern.

La 7 iulie 2023, Abazović a participat la comemorarea masacrului de la Srebrenița la cea de-a 28-a aniversare a masacrului. Cu toate acestea, declarațiile sale au stârnit controverse în urma unui discurs în care a susținut: „genocidul nu a fost comis împotriva bosniacilor, ci împotriva oamenilor. Și nu a fost comis de armate, ci de politicile răului, morții și fraudei”.

Viața personală Abazović este de etnie albaneză și de confesiune musulmană. Pe lângă limba sa maternă, albaneza, el vorbește fluent și sârbocroata și engleza. În 2017, a semnat Declarația privind limba comună a muntenegrenilor, croaților, sârbilor și bosniacilor.

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1985 Categorie:Nașteri pe 25 decembrie Categorie:Muntenegreni în viață Categorie:Musulmani Categorie:Miniștri de externe Categorie:Prim-miniștri ai Muntenegrului