Drumul Bogdanului a reprezentat un drum comercial medieval care lega Țara Românească de Regatul Poloniei, prin Principatul Moldovei.Lupu, Drum, oraș și hotar... , 2013, p. 585 A reprezentat inițial cel mai important drum de legătură dintre Suceava și Târgoviște,Lupu, Drum, oraș și hotar... , 2013, p. 588 ruta evoluând însă în timp pentru a conecta Suceava de București.Lupu, Câteva drumuri comerciale și orașe..., 2008, p. 3 (PDF) Secțiunii dintre Principatul Moldovei și Țara Românească, situată în zona de curbură a arcului carpatic,Iosub, Cristian; Târguri între două țări – Olteni, Putna, Soci, Focșani în Buletin informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei, VI; Editura Cetatea Doamnei; Piatra Neamț; 2020; ISSN 2392 - 6988; p. 23; accesat la 26 iulie 2026 i se atribuie într-o reconstrucție făcută de istoricul Emil Lupu și denumirea de Drumul Leșesc.
Importanță Spațiul situat între zona de contact deal-câmpie și Dunăre, din zona de frontieră dintre Principatul Moldovei și Țara Românească, avea rol de poartă comercială între arealele baltic și balcanic și între vestul european și estul asiatic.Lupu, Drum, oraș și hotar... , 2013, p. 587 Importanța Drumului Bogdanului, drum spre Moldova,Peneș, Nicolae; Iancu Marghiloman, un «satrap» în epoca modernă; Historia; accesat la 28 iulie 2026 a crescut în acest context la sfârșitul secolului al XIV-lea după ce au fost stabilite contacte politice și comerciale dintre Țara Românească și regatul polonez.
Drumul Bogdanului era un „drum mare”Lupu, Emil; Ctitorii dispărute la curbura Carpaților în secolele XV-XVI (2); ; Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Anul XVIII, Nr. 1-2/2007; p. 86; accesat la 28 iulie 2026 (tip de drum de largă circulație care leagă localități importante).Coteanu, Ion & Mareș, Lucreția & All; Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită); Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold; București; 2009; Mare Alături de ruta comercială dintre Brașov și Brăila, apariția sa a făcut zona de curbură carpatică să beneficieze de o dezvoltare sesizabilă în toate planurile vieții medievale, în special în ce privește evoluția civilizației urbane (orașele Râmnicu Sărat și Buzău).Lupu, Câteva drumuri comerciale și orașe..., 2008, p. 4 (PDF)
Traseu Traseul lega Țara Românească de Moldova.Rusin, Cristi; Scurtă Istorie a Municipiului Râmnicu Sărat; Editura Rafet, Râmnicu Sărat; 2023; ISBN 978-973-146-999-7; p. 29; accesat la 28 iulie 2026 Numele de Bogdania atribuit Moldovei, precum și numele atribuit locuitorilor moldoveni de bogdani provin de la numele cu care turcii au denumit statul moldovenesc (Kara-bogdan), după numele fondatorului său (Bogdan). Răileanu, Viorica; Le «crepuscule» des noms de baptême.Connotations insolites; Studii și cercetări de onomastică și lexicologie (SCOL), 1-2/2017; ISSN 2065-7161; p. 63; accesat la 16 iulie 2016 Dinspre nord, cobora de la Suceava spre sud pe direcția Bacău–Adjudul Vechi.Lupu, Câteva drumuri comerciale și orașe..., 2008, p. 10 (PDF) De aici, în perspectiva de Drum Leșesc continua pe malul drept al Siretului și trecea Trotușul îndreptându-se spre Mărășești.
Inițial se îndrepta spre Târgul Putnei urcând ușor pe dealuri și mai departe spre Odobești, de unde continua spre Olteni, în Țara Românească. Succesiv apariției Focșanilor în secolul al XVII-lea, însă, Drumul Leșesc nu a mai trecut prin Târgul Putnei, coborând prin Bizighești spre Focșani–Râmnicu Sărat.
Prin Dumbrăveni–Tâmboiești–Râmnicu Sărat–Sinești–Poșta Câlnău–Potârnichești continua pe sub poala dealurilor spre Buzău și mai departe ieșea din zona de curbură de sub dealul Istrița, îndreptându-se spre Bucov și Gherghița. La sfârșitul secolului al XVIII-lea fostul drum medieval și-a schimbat traseul ocolind Gherghița, care a decăzut treptat. Aceasta a sporit importanța Urziceniului. Atanasiu, Mihai-Bogdan & Răchită, Constantin & Odochiciuc, Ana Patraș, Roxana; Crossing the Grand Routes: Highwaymen on the Roads of the Romanian Principalities in the Long Nineteenth Century; Vol. 16, no. 1/2025; ISSN 2285-9403; p. 148; accesat la 26 iulie 2026 La Adjudul Vechi Drumul Leșesc se intersecta pe dreapta Siretului cu drumurile care coborau pe Trotuș venind fie pe dreapta acestuia din Secuime, fie pe stânga lui de la Târgu Trotuș. După Mărășești, se intersecta cu drumul care venea prin vadul Siretului dinspre stânga de pe direcția Chișinău–Iași–Tecuci. De la Focșani se ramifica spre Brăila (și mai departe din drumul spre Brăila spre Târgul de Floci).
Pe teritoriul statului muntean se ramifica prin Râmnicu Sărat spre Brăila (din acest drum pornind și Drumul Dristorului spre Târgul de Floci–Călărași–Silistra) și Urziceni (ramificație care ducea spre București–Giurgiu). La Buzău se intersecta cu Drumul Brăilei.
Referințe
Bibliografie Lupu, Emil; Câteva drumuri comerciale și orașe medievale de la Curbura Carpaților (Buzău și Râmnicu Sărat până în secolul XVI); Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XIX, Nr. 1‐2/2008; pp. 123-142 Lupu, Emil; Drum, oraș și hotar între Țara Moldovei și Țara Românească în The Steppe Lands and the World Beyond Them: Studies in Honor of Victor Spinei on his 70th Birthday; Editura Universității „Al. I. Cuza”;Iași; 2013; pp. 569-598
Lectură suplimentară Ștefan, Daria & Schubert, Lutz; The Impact of Levantine Transit Trade on 15-16 Century A.D. Wallachia, Transylvania, and Moldova; Journal of Computer Applications in Archeology, 1/2024; pp. 8-18
Categorie:Principatul Moldovei Categorie:Țara Românească Categorie:Drumuri medievale