Nilgaul (Boselaphus tragocamelus) este cea mai mare antilopă din Asia. Este omniprezentă pe tot subcontinentul indian de nord. Este singurul membru viu al genului Boselaphus, care a fost descris științific pentru prima dată de Peter Simon Pallas în 1766.

Etimologie Numele vernacular „nilgau” provine din fuziunea cuvintelor hindi nil (albastru) și gai (vacă). Cuvântul a fost înregistrat pentru prima dată în uz în 1882. Origini alternative ar putea fi din persanul gaw („vacă”). În timpul domniei împăratului Mughal Aurangzeb în India, nilgau era cunoscut sub numele de nilghor (nil pentru „albastru” și ghor pentru „cal”).

Numele generic Boselaphus provine din combinația latinescului bos (vacă sau bou) și grecescului elaphos (cerb). Denumirea specifică tragocamelus derivă din unirea celor două cuvinte grecești tragos (țap) și kamelos (cămilă). Combinația binomială a fost folosită pentru prima dată de zoologul englez Philip Sclater în 1883.

Taxonomie Nilgalul a fost descris de Peter Simon Pallas, care în 1766 a propus denumirea științifică Antilope tragocamelus. Pallas și-a bazat descrierea pe o relatare a unui nilgau mascul de către James Parsons.

Descriere

Nilgaul este o antilopă robustă, cu gâtul gros, spatele înclinat și picioare subțiri. Prezintă o coamă scurtă care pornește de la ceafă și coboară de-a lungul spatelui, terminându-se în spatele umerilor, o pată albă pe gât și câte două pete albe pe față, urechi, obraji, buze și bărbie. Urechile, cu vârfurile negre, au o lungime de 15–18 cm.

De-a lungul salbei, sub pata albă de pe gât, masculii prezintă un smoc de păr aspru, lung de aproximativ 13 cm, asemănător unui „pandantiv”. Coada, prevăzută cu un ciucure, are câteva pete albe, vârful negru și poate atinge o lungime de până la 54 de centimetri. Picioarele din față sunt, în general, mai lungi decât cele din spate și prezintă adesea marcaje albe ce seamănă cu niște „șosete”. Perii, care au de regulă o lungime de 23–28 centimetri, sunt fragili și casanți.

Dimorfismul sexual este accentuat. În timp ce femelele și exemplarele tinere au o colorație ce variază de la portocaliu la cafeniu-roșcat, masculii sunt mult mai închiși la culoare, având un penaj gri-albăstrui tipic. Partea ventrală, interiorul coapselor și coada sunt complet albe. O dungă albă pornește de pe abdomen și se lățește pe măsură ce se apropie de crupă, formând o pată delimitată de peri închiși la culoare.

În Parcul Național Sariska au fost observați indivizi aproape complet albi (fără a fi însă albinoși), în timp ce în unele grădini zoologice au fost înregistrate exemplare cu pete albe.

Masculii au pielea mai groasă pe cap și pe gât, ceea ce îi protejează în timpul luptelor. Deoarece nu este bine izolată de un strat de grăsime subcutanată pe timp de iarnă, frigul sever îi poate fi fatal acestei antilope. Masculii poartă coarne, iar uneori acestea pot apărea și la femele. Coarnele au o lungime de 15–24 de centimetri, însă rareori depășesc 30 cm. Sunt netede, drepte și pot fi orientate spre înapoi sau spre înainte. Spre deosebire de alte bovidă, coarnele antilopei nilgau nu prezintă acea structură inelată specifică.

Dimensiuni și greutate Nilgaul este cea mai mare antilopă din Asia. Are o înălțime la greabăn de 1,0–1,5 metri, iar lungimea cap-corp este în mod normal de 1,7–2,1 metri.

Masculii cântăresc între 109 și 288 kg, greutatea maximă înregistrată fiind de 308 kg. Femelele sunt mai ușoare, având o greutate cuprinsă între 100 și 213 kg masculii fiind vizibil mai mari decât femelele.

Note

Legături externe

Categorie:Bovidae Categorie:Mamifere din Asia de Sud Categorie:Mamifere din India Categorie:Mamifere descrise în 1766 Categorie:Taxoni clasificați de Peter Simon Pallas