Valea Văraticului (Valea CureniLEBEDENCO, Liubovi. Dezvoltarea zooplanctonului râului Botna și influența asupra fluviului Nistru. In: Starea ecosistemelor acvatice transfrontaliere ale Republicii Moldova, Ed. 1, 14 noiembrie 2024, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al Universității de Stat din Moldova, 2024, Ediția 1, pp. 101-109. ISBN 978-9975-62-810-5. DOI: https://doi.org/10.53937/sea2024) este un afluent de stânga al râului Botna, Republica Moldova.Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 147.BEJAN, Iurie, BACAL, Petru, BOBOC, Nicolae, ANGHELUȚA, Viorica, ȚÎȚU, Petru, STRATAN, Laurenția, IURCIUC, Boris. Planul de gestionare a bazinului hidrografic al râului Botna (Ciclul I: 2021-2027). Chișinău: Mișcarea Ecologistă din Moldova, 2020. 91 p.
Gradul de mineralizare al apei în lacurile artificiale din cursul râsului variază între între 2 - 3,5 g/l. Asemenea ape nu pot fi utilizate la irigație.ROZLOGA, Iurii, FILIPCIUC, Vladimir, JELEAPOV (CHIȘCIUC), Ana. Pretabilitatea la irigație a apelor de suprafață din raionul Ialoveni. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2017, nr. 4(47), pp. 59-65. ISSN 1857-0461.
Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei publicat în anul 1904, numește valea „Cureni”: „vale, în județul Bender, în lungime de peste 15 km. începe de la același deal, de la care începe și valea Giamăna. Dealul are o lungime de 110 stânjeni de la n. m. Direcțiunea văii este spre sud. Dă în valea Botnei din stânga, în dreapta stației căii ferate Căinări. într-un hârtop, din stânga, este așezat sătuceanul Cureni. Fundul văii are o înălțime de 43,9 stânj. d. l. n. m.”Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001.
Referințe
Categorie:Râuri din Republica Moldova Categorie:Bazinul Nistrului