dreapta|miniatura|400x400px|Câștigător pe județ în prima rundă Alegerile generale din România au avut loc pe 28 noiembrie 2004, iar al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 12 decembrie, între fostul prim-ministru Adrian Năstase, din partea Partidului Social Democrat (PSD), aflat la guvernare pe atunci, și primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, din partea partidului de opoziție Alianța pentru Dreptate și Adevăr (DA), mai precis din partea Partidului Democrat (PD). Băsescu a fost ales președinte cu o majoritate restrânsă de doar 51,2%.

În urma amendamentelor aduse constituției în 2003, care au prelungit mandatul prezidențial de la patru la cinci ani, acestea au fost ultimele alegeri comune pentru președinție și Parlament din istoria politică a României de până acum.

Campanie Principalii candidați erau alianța de stânga formată din Partidul Social Democrat din România (PSD), aflat la putere pe atunci, și Partidul Umanist Român (PUR), iar pe de altă parte, Alianța pentru Dreptate și Adevăr (DA) de centru dreapta cuprinzând Partidul Național Liberal (PNL), conservator-liberal, și Partidul Democrat (PD), inițial social-democrat, care a adoptat ulterior o ideologie creștin-democrată de centru-dreapta. Alți candidați importanți au fost Partidul România Mare (PRM) (naționaliști de dreapta), partidul etnic maghiar Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Uniunea pentru Reconstrucția Română (UPRR), un grup de tehnocrați de dreapta.

Opoziția a acuzat utilizarea frauduloasă de către PSD a unor „liste suplimentare”, menite să-i ajute pe românii aflați în tranzit să voteze. În mod tradițional, românii votau cu un act de identitate din carton, care era ștampilat la momentul votării. Majoritatea românilor au acum acte de identitate laminate din plastic, pe care se aplică o ștampilă imprimată atunci când o persoană votează. Totuși, ștampilele pot fi îndepărtate cu ușurință. În ciuda acestui fapt, frauda electorală este aproape imposibil de comis deoarece fiecărui cetățean îi este repartizat o secție de votare locală, singura locație în care poate vota. Opoziția a susținut că au fost organizate „excursii electorale” ale susținătorilor PSD care au fost transportați cu autobuze în diverse orașe pentru a vota de mai multe ori. Acest lucru a fost coroborat de mai multe echipe de jurnaliști, care au urmărit autobuzele.

Guvernul României a atacat opoziția argumentând că „zvonurile de fraudă” afectează economia României și credibilitatea sa externă. În ianuarie 2005, institutul de statistică IMAS a publicat o analiză a rezultatelor voturilor în cele 16.824 de circumscripții electorale. În primele 1.000 de circumscripții cu cele mai multe voturi pe listele suplimentare, PSD a avut 43% față de 23% câte are DA, în timp ce în circumscripțiile cu cele mai puține voturi pe listele suplimentare, PSD a avut 30% față de 34% câte are DA. Aceeași tendință a fost valabilă și în circumscripțiile cu cele mai multe voturi nule.

Pe 13 decembrie, președintele PUR, Dan Voiculescu, a insinuat că au mai multe în comun cu DA (ambele au o orientare de centru-dreapta) și că s-ar putea desprinde de PSD, dar o zi mai târziu a declarat că va rămâne alături de PSD. Presa a sugerat că acest lucru ar putea fi rezultatul unui șantaj legat de trecutul său comunist. Până la 25 decembrie, atât UDMR, cât și PUR au semnat un protocol de alianță cu DA (Dreptate și Adevăr), prim-ministrul desemnat fiind Călin Popescu-Tăriceanu . Astfel, PSD a rămas în opoziție, în timp ce Alianța pentru Dreptate și Adevăr (DA), Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Partidul Umanist (PUR, redenumit Partidul Conservator în 2005) au format guvernul.

Candidații la președinție

Traian Băsescu Adrian Năstase Corneliu Vadim Tudor Béla Markó Gheorghe Ciuhandu Gigi Becali Petre Roman Marian Miluț Ovidiu Tudorici Raj Tunaru

Vezi și

Categorie:Alegeri prezidențiale în România Categorie:Alegeri legislative în România