miniatura| Pagina de titlu a lucrării De Symbolis heroicis (1634) de Petra Sancta. miniatura| Tabelul sistemului de hașurare (De symbolis heroicis, 1634). miniatura| Descrierea sistemului de hașurare (De symbolis heroicis, 1634). miniatura| Portretul cardinalului Carafa din lucrarea De Symbolis heroicis (cu tramare, nu cu hașurare heraldică pe scut). miniatura| Stema familiei Carafa (De symbolis heroicis, 1634), cu tramare, nu cu hașurare heraldică pe scut. miniatura| Genealogia familiei Carafa (De symbolis heroicis, 1634), cu tramare, nu cu hașurare heraldică pe scuturi. Silvester Petra Sancta (uneori apare ca Sylvester Petra Sancta sau Petrasancta, , ; ) a fost un cleric iezuit și heraldist italian. A folosit pseudonimul Coelius Servilius.

Biografie A fost confesorul cardinalului (1581–1655), membru al unei ilustre familii napolitane. Între 1624 și 1634, Petra Sancta a locuit împreună cu Carafa la Köln, unde a combătut răspândirea protestantismului prin predici și dezbateri religioase. A publicat cărți de embleme în 1634 și, respectiv, 1638. De asemenea, a fost rector al Colegiului din Loreto.

Ulterior s-a stabilit la Roma, unde și-a publicat tratatul de heraldică. La mijlocul anilor 1620 a publicat o traducere la Liège,Jacobus Fuligattus, Silvester Petra Sancta: Vita Roberti Bellarmini Politiani e Societate Iesv S.R.E. Presbyteri Cardinalis Archiepiscopi Capuae Fidei Propvgnatoris [Viața lui Roberto Bellarmino din Montepulciano, din Societatea lui Isus, cardinal-preot al Sfintei Biserici Romane, arhiepiscop de Capua și apărător al credinței]. Liège, 1626. Lucrarea a fost tradusă de Petra Sancta după originalul italian al lui J. Fuligatto (1577–1653).

Frontispiciul prezenta o stemă imprimată în sec și alte steme neidentificate pe coperți. Acesta a fost gravat de cunoscutul artist flamand Jan Valdor (1600–1650). Cartea tratează viața cardinalului iezuit Roberto Francesco Romolo Bellarmino (1542–1621), conducător al Sfântului Oficiu (Inchiziția Romană), care aprecia realizările științifice ale lui Galileo Galilei și era nemulțumit de lipsa de discernământ a unora dintre colaboratorii săi. După moartea sa, Inchiziția a adoptat o orientare mai radicală.

La 8 august 1642, Inchiziția l-a arestat și întemnițat pe fondatorul Ordinului Piarist, Iosif de Calasanz (1557–1648), împreună cu colaboratorii săi. La 9 mai 1643, Petra Sancta a fost numit vizitator apostolic al Ordinului Piarist. iar din 1631 a fost și editorul unei lucrări apărute la Anvers. Astfel, la sfârșitul anilor 1620 și începutul anilor 1630 a locuit în Țările de Jos Spaniole și în teritoriile învecinate. În 1634 a publicat la Anvers prima sa lucrare care aborda heraldica, însă principala sa operă heraldică, în care a prezentat sistemul de hașurare, a apărut la Roma în 1638.

În 1643 a fost numit vizitator apostolic al Ordinului Piarist. În urma inspecției sale critice, papa Inocențiu al X-lea a redus ordinul, prin brevea Ea quae pro felice din 16 martie 1646, la statutul de congregație seculară aflată sub autoritatea episcopilor locali. Ordinul a fost restabilit în 1656 și reînființat pe deplin în 1669.

Disputa dintre Petra Sancta și de la Colombière Astăzi, Petra Sancta este cunoscut în principal drept inventatorul sistemului modern de hașurare în heraldică, publicat în 1638.Tesserae gentilitiae ex legibus fecialium descriptae [Însemne gentilice descrise după legile fecialilor]. Roma, 1638. Sistemul său de hașurare este însă identic cu cel prezentat de în 1639.Recueil de plusieurs pièces et figures d'armoiries obmises par les autheurs qui ont escrit jusques icy de cette science, blasonnées par le sieur Vulson de La Colombière,... suivant l'art des anciens roys d'armes, avec un discours des principes et fondemens du blason, et une nouvelle méthode de cognoistre les métaux et couleurs sur la taille-douce [Culegere de mai multe piese și reprezentări de steme omise de autorii care au scris până acum despre această știință, blazonate de domnul Vulson de La Colombière,... potrivit artei vechilor regi de arme, împreună cu o expunere asupra principiilor și fundamentelor blazonului și o nouă metodă de recunoaștere a metalelor și culorilor în gravura în adâncime]. Paris, 1639. Din acest motiv, de la Colombière l-a acuzat pe Petra Sancta că i-ar fi copiat metoda și că ar fi publicat-o în mod necorespunzător în lucrarea sa din 1638, cu un an înainte ca același sistem de hașurare să apară în lucrarea lui de la Colombière.

Petra Sancta a efectuat studii preliminare ample pentru lucrarea sa heraldică în Germania și Țările de Jos. Este probabil ca, înainte de a-și elabora propriul sistem de hașurare, să fi cunoscut atât principiul hașurării, cât și metodele mai vechi folosite de gravorii neerlandezi. Cartea sa din 1638 este uneori datată între 1636 și 1638. Lucrarea sa anterioară, De Symbolis Heroicis, Libri IX (Antverpiae, 1634), conținea deja un tabel și o descriere a unui sistem de hașurare, însă fără o aplicare consecventă în practică. De exemplu, smalțul roșu din stema familiei Carafa era reprezentat în mod variabil prin linii verticale și orizontale (corespunzând în sistemul modern negrului), prin linii verticale (roșului modern) sau prin linii orizontale (albastrului modern).

Potrivit datelor din arhiva Plantin-Moretus, emblemele cărții au fost realizate inițial de artiști-gravori aflați în serviciul iezuiților. Între decembrie 1631 și iunie 1634, acestea au fost refăcute de pictorul André Pauwels (Andries Pauli, 1600–1639) pentru (1574–1641). Frontispiciul alegoric al volumului a fost realizat de Rubens, Mercur simbolizând aici artele. Explicația gravurii se găsește la pagina 480 a cărții. În concluzia lucrării, Petra Sancta descrie frontispiciul drept o expresie a forței modului emblematic de ilustrare.

Cartea conține și un portret al lui , gravat în 1632 de Michel Natalis (Liège, 1610–1668). Pe scutul heraldic reprezentat în această gravură poate fi observată, de asemenea, o formă de tramare sau hașurare.

Astfel, este evident că Petra Sancta și-a preluat modelul pentru sistemul heraldic de hașurare de la ilustratorii și editorii cărților sale din Țările de Jos. Este posibil ca acești gravori să fi cunoscut și cel puțin două sisteme anterioare de hașurare, cel al lui din 1600 și cel al lui din 1623. Tehnicile de hașurare heraldică ar fi putut fi transmise succesiv și în cadrul breslelor de gravori.

Stema de pe pagina de titlu a uneia dintre publicațiile lui Francesco Corbelletti din 1639,Francesco Liberati, La perfettione del cavallo... [Desăvârșirea calului...]. Roma: moștenitorii lui Francesco Corbelletti, 1639. editorul roman al lui Petra Sancta, constituie deja un exemplu complet de utilizare a hașurării heraldice. Aceasta înseamnă că, la numai un an după apariția sistemului lui Petra Sancta din 1638, Corbelletti îl adoptase deja. Dacă se ia în considerare timpul necesar pentru realizarea gravurilor și obținerea aprobării , Corbelletti trebuie să fi cunoscut sistemul de hașurare al lui Petra Sancta încă dinainte de 1638.

a fost puternic influențat de Petra Sancta, cei doi întâlnindu-se de mai multe ori la Köln. Cu toate acestea, sistemul de hașurare elaborat de Gelenius în 1645 coincide cu cel al lui Petra Sancta doar în două privințe.

Lucrări

Silvestro Pietrasanta: Iter Fuldense ... Petri Aloysii Carafae ... in quo periocha historiae, visitatio, & reformatio ... abbatiae S. Salvatoris civitatis Fuldensis continetur [Călătoria la Fulda ... a lui Pietro Luigi Carafa ... în care sunt cuprinse un rezumat al istoriei, vizitația și reforma ... abației Sfântului Mântuitor din orașul Fulda] / Caelius Servilius [adică Silvestro Pietrasanta] ... dedicată lui Roberto Canonico, patrician din Ferrara. Liège, 1627. Silvester Petrasancta: Silvestri Petrasanctae Romani Soc. Iesv theologi Notae in epistolam Petri Molinaei ad Balzavm, cum responsione ad haereses, errores & calumnias eius, ac vindiciis urbis Romae & Pontificis Romani [Note ale teologului roman Silvester Petrasancta, din Societatea lui Isus, asupra epistolei lui Pierre Du Moulin către Balzac, împreună cu un răspuns la ereziile, erorile și calomniile acestuia și o apărare a orașului Roma și a Pontifului Roman]. Anvers, 1634. Cartea ataca ideile protestante ale teologului hughenot francez (1568–1658) și ale scriitorului francez (1594–1654). Silvestro Petrasancta: De symbolis heroicis libri IX [Despre simbolurile eroice, în nouă cărți]. Anvers, 1634. Siluestri à Petrasancta: Symbola heroica [Simboluri eroice]. Amsterdam, 1682. Pietrasanta, Silvestro: Oratio funebris ... habita ad Urbanum VIII ... dum iusta exequiarum Ferdinando II. austriaco electo imperatori persolverentur [Cuvântare funebră ... rostită în fața papei Urban al VIII-lea ... cu prilejul săvârșirii funeraliilor lui Ferdinand al II-lea, împărat ales]. Roma, tipografia F. Corbelletti, 1637. Titlul lucrării sale din 1638: Tesserae gentilitiae / a Silvestro Petra Sancta Romano Societatis Iesu ex legibus Fecialium descriptae [Însemne gentilice / descrise de Silvestro Petra Sancta din Roma, din Societatea lui Isus, după legile fecialilor]. Roma: tipografia moștenitorilor lui Francesco Corbelletti, 1638. (Notă generală: ilustrații în mare parte colorate; exemplar deosebit, „cu figuri pe fiecare pagină”; tabel al numelor de familie la sfârșit.) Forma numelui în cataloagele Bibliothèque nationale de France (BnF): Pietra Santa, Silvestro (S.J., pseud. Coelius Servilius, Le P.). Tesserae gentilitiae a Silvestro Petra Sancta,... ex legibus fecialium descriptae [Însemne gentilice ale lui Silvestro Petra Sancta,... descrise după legile fecialilor]. Roma: F. Corbelletti, 1638. In-folio, piese preliminare, 678 p., index, erată și vocabular, pagină de titlu gravată, portret al lui Taddeo Barberini, steme și planșă.

Potrivit catalogului bibliotecilor iezuite maghiare, spre sfârșitul vieții a publicat o altă lucrare, intitulată P. Syluestri Petra Sancta, Thaumasiae Verae religionis Tomus I [P. Syluestri Petra Sancta, Minunile adevăratei religii, vol. I]. Roma, 1643. (In-quarto, legătură din pergament alb. Volumul al II-lea al aceleiași lucrări: Roma, 1646, in-quarto, legătură din pergament alb și cu margini albe, asemenea primului volum.) I se datorează și o ediție a operelor lui Edmond Campion, publicată la Anvers în 1631, în format in-octavo. Pietra-Santa îmbina un stil elegant cu cunoștințe vaste și profunde. Henri Dupuy, în Vindiciæ circuli urbaniani, îl numește cœlestis ingenii æternæque eruditionis vir [„un om cu un spirit ceresc și o erudiție nepieritoare”]. (Erythræus) îi aduce mari elogii în Pinacotheca, iar părintele Southwell i-a consacrat un articol în Biblioth. Soc. Jesu, p. 741.

Note

Bibliografie

Legături externe

De Symbolis heroicis, 1634, 1682 archive.org Tesserae gentilitiae, 1638 (retipărire) orsinidemarzo.com

Categorie:Decese în 1647 Categorie:Nașteri în 1590 Categorie:Heraldiști italieni Categorie:Clerici italieni Categorie:Iezuiți italieni