Eugen Valentinovici Kaspersky (; ) este un expert rus în securitate cibernetică, cofondator și CEO al Kaspersky Lab, o companie de securitate IT. A fost criptolog și ofițer în armata sovietică până la părăsirea serviciului militar în 1991. A co-fondat Kaspersky Lab în 1997 și, în calitate de șef al departamentului de cercetare, a contribuit la identificarea cazurilor de război cibernetic sponsorizat de guvern. Interesul său pentru securitatea IT a început când computerul său de la serviciu a fost infectat cu virusul Cascade în 1989 și a dezvoltat un program pentru a-l elimina. Kaspersky a contribuit la dezvoltarea Kaspersky Lab prin cercetare în domeniul securității și vânzări, unde a devenit CEO în 2007.
Controverse Pe 21 aprilie 2011, fiul său, Ivan, pe atunci în vârstă de 20 de ani, a fost răpit pentru o răscumpărare de 4,4 milioane de dolari. Kaspersky a colaborat cu un prieten de la FSB și cu poliția rusă pentru a depista apelul telefonic al celui care a plătit răscumpărarea. Au întins o capcană pentru cei care plăteau răscumpărături, de unde l-au salvat pe fiul său și i-au arestat pe mulți dintre răpitori. Incidentul a avut o influență asupra sentimentului de siguranță personal al lui Kaspersky. Acum călătorește cu o gardă de corp și o echipă de securitate.
În august 2015, Bloomberg a relatat că Kaspersky Lab și-a schimbat cursul în 2012. Conform publicației, „manageri de nivel înalt au plecat sau au fost concediați, posturile lor fiind adesea ocupate de persoane cu legături mai strânse cu armata sau serviciile de informații ale Rusiei. Unele dintre aceste persoane ajută activ la anchetele penale ale FSB, folosind date de la unii dintre cei 400 de milioane de clienți”. Bloomberg și The New York Times au mai afirmat că Kaspersky a fost mai puțin agresiv în identificarea atacurilor cibernetice provenite din Rusia decât din alte țări, acuzații pe care Kaspersky le respinge. Se presupune că Kaspersky a ignorat și un program spion rusesc numit Sofacy, despre care se crede că a fost folosit de Rusia împotriva NATO și a Europei de Est. Concurentul FireEye a declarat că este jenant chiar și în SUA să investighezi infracțiuni cibernetice comise de propriul guvern.
În august 2015, doi foști angajați Kaspersky Lab au susținut că firma a introdus fișiere modificate în baza de date antivirus a comunității VirusTotal pentru a păcăli programele rivalilor săi să declanșeze rezultate fals pozitive. Acuzațiile susțineau, de asemenea, că însuși Kaspersky a ordonat unele dintre acțiuni, vizând în mod specific concurenții, inclusiv companiile chineze despre care considera că îi copiau software-ul. Se presupune că au fost divulgate agenției Reuters e-mailuri datate în 2009, la doi ani după ce Kaspersky a devenit CEO, într-unul dintre ele se presupune că Kaspersky amenința că va ataca concurenții „ștergându-i în latrină”, folosind o expresie popularizată de Vladimir Putin. Compania a negat acuzațiile.
Kaspersky este unul dintre numeroșii oligarhi ruși numiți în Legea de combatere a adversarilor Americii prin sancțiuni (CAATSA), promulgată de președintele Donald Trump în 2017. Invocând legături cu serviciile secrete rusești, Departamentul de Securitate Internă al SUA a interzis în 2017 principalul produs antivirus al Kaspersky din rețelele federale americane. În 2024, Departamentul Comerțului din SUA a anunțat că „Kaspersky nu va mai putea, în general, printre alte activități, să își vândă software-ul în Statele Unite sau să furnizeze actualizări pentru software-ul deja utilizat”.
Note
Categorie:Miliardari ruși Categorie:Absolvenți ai Universității de stat din Moscova Categorie:Programatori ruși Categorie:Oameni în viață Categorie:Nașteri în 1965