miniatura|360px|F-100 Super Sabre nord-american aruncând napalm într-un exercițiu de antrenament. miniatura|O barcă fluvială „Zippo” a marinei americane care trage un amestec de napalm aprins dintr-un aruncător de flăcări montat pe o barcă fluvială în Vietnam. dreapta|miniatura|Napalm Napalmul este un amestec incendiar dintr-un agent gelificant și o substanță petrochimică volatilă (de obicei benzină sau motorină). Numele este un amestec de două dintre componentele agenților originali de îngroșare și gelificare: săruri de aluminiu coprecipitate ale acidului naftenic și acidului palmitic. Napalmul a fost dezvoltat într-un laborator secret de la Universitatea Harvard în 1942. Potențialul său de a fi proiectat coerent într-un flux solid care ar transporta la distanță (în loc să fie o minge de foc înflorită de benzină pură) a dus la adoptarea pe scară largă și în aruncătoarele de flăcări montate pe infanterie și pe tancuri/bărci.
Napalmul arde la temperaturi cuprinse între 800 și 1.200 °C. Arde mai mult decât benzina, se dispersează mai ușor și aderă la țintele sale. A fost utilizat pe scară largă din aer și de la sol, cea mai mare utilizare fiind prin intermediul bombelor lansate din aer în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în atacurile incendiare asupra orașelor japoneze, în 1945. Armata americană l-a folosit pentru roluri de sprijin aerian apropiat în războiul din Coreea, războiul din Vietnam și în alte țări.
Note
Vezi și
Armă convențională Războiul din Coreea Războiul din Vietnam Focul grecesc Cocktail Molotov
Categorie:Invenții americane Categorie:Arme din cel de-al Doilea Război Mondial Categorie:Arme incendiare