Alegerile parlamentare din România din 1912 s-au desfășurat la 8 și 18 noiembrie 1912. Au fost primele alegeri la care cetățenii români din Dobrogea au avut drept de vot, județele Constanța și Tulcea obținând pentru prima dată reprezentare în Parlamentul României, deși făceau parte din România încă din 1878.

Context În urma alegerilor din 1911, Partidul Conservator continua să guverneze sub conducerea lui Petre P. Carp. Guvernul a intrat însă într-o criză politică în urma Afacerii tramvaielor. În februarie 1912, Tribunalul Ilfov a declarat neconstituțională legea promovată de ministrul de interne Alexandru Marghiloman în această chestiune, iar în martie Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat aceeași soluție. Carp a demisionat la 28 martie/10 aprilie 1912, iar regele Carol I l-a însărcinat pe Titu Maiorescu cu formarea unui nou guvern conservator. La insistențele regelui, Maiorescu a negociat ulterior cu Take Ionescu formarea unei coaliții cu Partidul Conservator-Democrat (PCD). La 14 octombrie, Ionescu a preluat Ministerul de Interne, iar Marghiloman și Nicolae Filipescu au intrat de asemenea în guvern, la Finanțe, respectiv Agricultură și Domenii.Scurtu (2004), p. 208.

Pentru Dobrogea, scrutinul din 1912 a reprezentat prima participare la alegerile parlamentare. Legislația adoptată în 1909–1910 stabilise că fiecare dintre județele Constanța și Tulcea urma să trimită în Parlament câte patru deputați — doi în Colegiul I și câte unul în colegiile II și III — și câte trei senatori — doi în Colegiul I și unul în Colegiul II.Sandu (2008), p. 23. La 3 martie 1912 a fost promulgată o modificare a legislației anterioare, prin care dobrogenilor le erau recunoscute toate drepturile politice prevăzute de Constituție și era redeschisă posibilitatea examinării cererilor persoanelor respinse anterior de la încetățenire.Sandu (2008), p. 25.

Campanie După adoptarea legislației privind reprezentarea parlamentară a Dobrogei, discursul din Conservatorul Constanței s-a deplasat de la revendicarea drepturilor politice către confruntarea electorală. În numărul din 1 noiembrie 1912, ziarul se adresa alegătorilor constănțeni care urmau „pentru întâia oară” să-și exercite dreptul de vot pentru senatori și deputați. Campania conservatoare punea accentul pe apărarea națională și pe primejdia externă, prezentând menținerea guvernului drept necesară în împrejurările internaționale ale momentului.Sandu (2008), pp. 27–28.

În județul Constanța, candidații guvernului pentru Camera Deputaților erau Titus Cănănău și A. Solacolu în Colegiul I, George Dobias în Colegiul II și Constantin Xeni în Colegiul III. Pentru Senat candidau Constantin Pariano și A. Zissu în Colegiul I, iar dr. Al. Pilescu în Colegiul II. Cănănău era mare proprietar, inginer și fost primar, Solacolu mare proprietar, Dobias și Xeni avocați și proprietari, Zissu proprietar, locotenent-colonel și medic în rezervă, iar Pilescu medic primar al orașului Constanța și proprietar. Chestiunea drepturilor politice ale dobrogenilor a rămas una dintre principalele teme ale campaniei, conservatorii și liberalii disputându-și meritul pentru acordarea acestora.Sandu (2008), p. 28.

O întrunire publică a conservatorilor constănțeni i-a avut printre vorbitori pe Cănănău, Dobias, Pilescu, Xeni și Ion Bențoiu, precum și pe ministrul Lucrărilor Publice, Alexandru Bădărău. Conservatorul Constanței relata că în sală s-ar fi aflat aproximativ 2.000 de persoane; Sandu subliniază însă caracterul propagandistic al prezentării făcute de organul de presă conservator.Sandu (2008), p. 29.

Rezultate Primele centralizări ale alegerilor pentru Camera Deputaților, publicate după primul scrutin, indicau 84 de mandate pentru Partidul Conservator-Democrat, 62 pentru Partidul Conservator și 35 pentru Partidul Național Liberal, precum și alegerea a doi candidați independenți, Nicolae Iorga și G. Mavrocordat. Aceste rezultate nu erau însă definitive: opt candidați conservatori și un candidat conservator-democrat urmau să participe la balotaj.„Noua cameră a României”, Gazeta Transilvaniei (1912), p. 2.

După încheierea scrutinului, Partidul Conservator-Democrat a obținut 85 de mandate de deputat și 47 de senator, Partidul Conservator 64 de mandate de deputat și 46 de senator, iar Partidul Național Liberal 39 de mandate de deputat și 24 de senator. Numărul total al mandatelor rezultate din alegerile din 1912 a fost de 190 în Camera Deputaților și 117 în Senat.Iordăchiță (2014), p. 58.

Camera Deputaților Partid Mandate Partidul Conservator-Democrat 85 Partidul Conservator 64 Partidul Național Liberal 39 Partidul Naționalist-Democrat 1 Conservator independent 1 Total 190 Surse:

Senat Partid Mandate Partidul Conservator-Democrat 47 Partidul Conservator 46 Partidul Național Liberal 24 Total 117 Surse:

Dobrogea În județul Constanța, în Colegiul I al Camerei Deputaților au fost aleși conservatorii A. Solacolu, cu 350 de voturi, și Titus Cănănău, cu 328; liberalii Luca Oancea și Ioan N. Roman au obținut 250, respectiv 205 voturi. În Colegiul II, conservator-democratul George Dobias a fost ales cu 752 de voturi, față de 266 pentru liberalul C. Alimănășteanu, 144 pentru social-democratul Cristian Racovski și 98 pentru independentul Constantin N. Sarry. În Colegiul III a fost ales conservator-democratul Constantin Xeni.Lascu (2022).

În Colegiul I al Senatului au fost aleși liberalul Gheorghe Benderli și conservatorul Constantin Pariano, cu 220, respectiv 208 voturi. A. Zissu, conservator-democrat, a primit 167 de voturi, liberalul M. Coiciu 142, iar independentul Petre Grigorescu, descris ca un conservator dizident, 49. În Colegiul II a fost ales conservatorul Alexandru Pilescu, cu 452 de voturi, față de 155 obținute de liberalul Gh. Popa.

În primele două colegii ale Camerei, candidații partidelor guvernamentale au obținut în județul Constanța proporții mai mici ale voturilor decât la nivel național: 52% în Colegiul I, față de media națională de 68,4%, și 51% în Colegiul II, față de 68%. În Colegiul III, candidatul guvernamental a obținut în schimb 86,5% din voturi, peste media națională de 81%.

Urmări În ianuarie 1913 au fost abrogate prevederile Legii pentru organizarea Dobrogei din 9 martie 1880 referitoare la alegerile comunale și județene. Primele alegeri locale desfășurate în Dobrogea potrivit reglementărilor aplicate în restul țării au avut loc în iulie 1913.

Note

Bibliografie

Legături externe

Categorie:1912 în România Categorie:Alegeri legislative în România Categorie:Alegeri în 1912