Autostrada D5 (numită și Plzeňská dálnice sau Via Carolina) leagă Praga de frontiera cu Germania. Traseul autostrăzii este Praga – Plzeň – Rozvadov – frontiera de stat dintre Cehia și Germania, având o lungime de 151,828 km.

Istoric

Decizia privind construcția a fost luată încă din anul 1963, hotărârea de guvern fiind ulterior actualizată de mai multe ori. Lucrările au demarat în 1976, odată cu începerea construcției podului din Beroun, iar finalizarea întregului proiect era planificată pentru anul 2000. La început, ritmul a fost extrem de lent: primul tronson dat în folosință a fost cel de 9 km dintre Praga-Zličín și Loděnice, în 1982, după care șantierul a avansat într-un ritm de aproximativ 2–3 km pe an. În 1989 s-a deschis tronsonul până la Bavoryně (sat situat la circa 1 km vest de Zdice), lungimea totală practicabilă ajungând astfel la 29 km, iar termenul de finalizare a întregii autostrăzi a fost amânat pentru 2010.

După 1989, autostrada D5 a devenit un proiect prioritar, menit să asigure o conexiune rutieră mai bună cu Europa de Vest, iar ritmul lucrărilor s-a multiplicat considerabil. Astfel, în 1995 a fost inaugurat întregul tronson până la Ejpovice, de unde un drum cu patru benzi asigură legătura cu ieșirea estică din Plzeň. Prin Hotărârea de Guvern nr. 304 din 24 mai 1995 s-a aprobat conectarea autostrăzii cehe D5 cu autostrada germană A6 la frontiera de stat prin realizarea unui pod de frontieră. Această legătură a devenit realitate în 1997, când a fost finalizat întregul tronson de la Plzeň până în orășelul de frontieră Waidhaus din Germania.

Autostrada dintre Praga și Nürnberg (inclusiv tronsonul de legătură A6) este numită Via Carolina – „drumul regal” – în memoria istoricei căi comerciale a Nürnbergului.

Situația actuală Pentru o lungă perioadă, singurul tronson nedat în folosință a fost o parte din centura ocolitoare a orașului Plzeň. Acesta a devenit un sector extrem de problematic al autostrăzii, dezbaterile pe marginea lui durând 15 ani și transformând proiectul în cel mai complex caz din istoria procedurilor administrative de după Revoluție. În timpul negocierilor s-au succedat patru miniștri ai mediului (ceea ce a dus la schimbări repetate de viziune privind construcția), iar un rol major l-au jucat și grupurile de lobby (așa-numitele „lobby-ul verde” și „lobby-ul betonului”).

Inițial, în anul 1988, s-a decis construirea unei centuri de nord pentru orașul Plzeň. Din cauza opoziției proprietarilor de case de vacanță din zona de vest a orașului și a autorităților din domeniul gospodăririi apelor (autostrada ar fi trebuit să traverseze lacul de acumulare Hracholusky), a început să fie luată în calcul varianta de sud. Aici s-au aflat încă de la început în opoziție două opțiuni: așa-numita variantă S și varianta K. La inițiativa primăriei din Plzeň, Guvernul Republicii Cehe a aprobat la 20 decembrie 1991 o versiune modificată a variantei K (numită KU) ca traseu prioritar pentru construcție. În procedura administrativă ulterioară, evaluarea de mediu (EIA) a considerat varianta KU drept favorabilă, într-o formă optimizată denumită KU0. Totuși, noul guvern instalat între timp a utilizat un alt raport de expertiză și a aprobat în 1994 o versiune modificată a variantei S, denumită SUK. Biroul Regional Plzeň-Sud a admis ulterior contestațiile asociațiilor civice și a reorientat traseul autostrăzii la sud de dealul Valík, pentru a evita o intervenție majoră asupra fondului forestier și pentru a reduce impactul vizual asupra peisajului – variantă cunoscută sub numele de SUK1. Cu toate acestea, ministrul mediului, František Benda, a declarat că decizia biroului regional contravine hotărârii de guvern din 1994 și a emis avizul pentru lucrările din aria protejată Valík pe traseul SUK propus inițial. A urmat un lanț lung de recursuri respinse, formulate de diferiți participanți la proces (comune, cetățeni, asociații civice), perioadă în care traseul a fost adaptat prin adăugarea unui tunel în secțiunea cea mai adâncă.

Abia în anul 1998, ministrul mediului (de această dată Martin Bursík) a anulat avizul privind intervenția asupra cadrului natural, întrucât pentru această variantă nu se realizase evaluarea de mediu (EIA), fiind astfel încălcată legea. Prin urmare, disputa a revenit la punctul de pornire. După alți 4 ani de negocieri – timp în care construcția centurii a fost divizată în trei sectoare, secțiunile neproblematice de vest și de est fiind aprobate și intrate în șantier, în timp ce sectorul central a continuat procesele de avizare –, autostrada a fost aprobată din nou, de această dată sub varianta SUK2. Tunelul de sub dealul Valík are o lungime de 380 m și un gabarit de liberă trecere pe înălțime de 5,35 m.

Deschiderea primei secțiuni a centurii ocolitoare, la 15 decembrie 2003, a fost marcată printr-o ceremonie fastuoasă, la care au participat președintele consiliului regional și primarul. Președintele regiunii Plzeň a numit autostrada D5 cel mai important proiect de infrastructură din regiune de după 1989. Evenimentul, precum și relatările de presă care au urmat, au prezentat eronat centura ca fiind finalizată în întregime (iar nu doar parțial), motiv pentru care în primele luni s-au produs mai multe accidente rutiere foarte grave pe tronsoanele nefinalizate.

Autostrada D5 face parte din ramura A a Coridorului IV Paneuropean (Berlin/Nürnberg – Praga – Bratislava – Budapesta – Constanța/Saloanic/Istanbul) și din drumul european E50 Brest (Franța) – Paris – Nürnberg – Praga – Košice – Donețk – Mahacikala.

Întregul traseu al autostrăzii (de la Praga până la conexiunea cu autostrada germană A93) a fost dat în folosință la 6 octombrie 2006. Tronsonul de legătură al autostrăzii A6 (de la intersecția cu A93 în direcția Nürnberg și Paris) a fost inaugurat ulterior, la 10 septembrie 2008.

În anul 2008, în parcarea de pe autostradă din dreptul localității Šlovice a fost inaugurată Capela Reconcilierii (Kaple Smíření), până în prezent singura capelă de autostradă din Cehia.

Traseu Descrierea traseului km 1Nod rutier între D0 și D5: Praga-TřeboniceD0E48E50 Secțiune cu taxă Trecerea din Praga în Regiunea Boemia Centrală.Pod peste calea ferată Hostivice - Rudná u Prahy.Pod (30 m). Zona de odihnă Drahelčice (în ambele sensuri) km 5Oraș deservit: Rudná.605 km 10Oraș deservit: Loděnice.Pod peste calea ferată Praga - Beroun. Secțiune cu taxă km 14Oraș deservit: Beroun-est.605Pod peste râul Berounka (718 m).Pod peste râul Litavka (220 m). km 18Oraș deservit: Beroun-centru.Pod (28 m). km 22Oraș deservit: Beroun-vest. Secțiune cu taxă Zona de odihnă Počaply (sens Rozvadov -> Praga)Pod peste Červený (50 m). km 28Oraș deservit: Bavoryně.118605 km 34Oraș deservit: Žebrák.117 Zona de odihnă Záluží (în ambele sensuri) km 41Oraș deservit: Cerhovice.605 Trecerea din Regiunea Boemia Centrală în Regiunea Plzeň. km 50Oraș deservit: Mýto.Pod peste Chýlava (30 m). Zona de odihnă Svojkovice (sens Praga -> Rozvadov) Zona de odihnă Rokycany (sens Rozvadov -> Praga) km 62Oraș deservit: Rokycany.183232Pod peste râul Klabava (559/557 m). Secțiune cu taxă km 67Oraș deservit: Ejpovice.26Pod peste râul Úslava (530 m).Pod peste calea ferată Plzeň - České Budějovice (70 m). km 73/76Oraș deservit: Pilsen-Černice.20E49Tunelul Valík (380 m).Pod peste râul Úhlava (445 m). km 80Nod rutier între I/27 și D5: Praga-Třebonice27E53 Zona de odihnă Šlovice (în ambele sensuri)Pod peste calea ferată Plzeň - Železná Ruda (70 m).Pod peste râul Radbuza (552 m). km 89Oraș deservit: Líně.26 Secțiune cu taxă ZEOraș deservit: Líně.180Pod peste calea ferată Plzeň - Furth im Wald (50 m). km 100Oraș deservit: Heřmanova Huť.203Pod peste calea ferată Nýřany - Heřmanova Huť (20 m). km 107Oraș deservit: Kostelec-Ostrov.230Pod (70 m). Zona de odihnă Kladruby (în ambele sensuri)Pod peste râul Úhlavka (374 m). km 119Oraș deservit: Benešovice.605Pod peste calea ferată Svojšín - Bor (17 m).Pod (216 m). Zona de odihnă Málkovice (în ambele sensuri) km 128Oraș deservit: Bor.21200Pod peste calea ferată Planá - Domažlice (17 m). km 136Oraș deservit: Přimda-Mlýnec.198Pod peste râul Pfreimd (374 m). Zona de odihnă Kateřina (în ambele sensuri) km 144Oraș deservit: Rozvadov-Svatá Kateřina. Secțiune cu taxă Zona de odihnă Rozvadov (în ambele sensuri)Pod peste Hraniční (287 m).Punctul de trecere a frontierei Rozvadov (Cehia) – Waidhaus (Germania).BAB6E50

Note

Vezi și Autostrăzi în Cehia Dumuri europene: E50

Legături externe

Categorie:Autostrăzi din Cehia