thumb|Lunetă telescopică rusească PSO-1M2 4×24 aflată în dotarea actuală a armatei thumb|Vedere frontală, pe care este vizibilă denumirea PSO-1M2-1 thumb|Imagine printr-o lunetă PSO-1 montată pe o pușcă SVD
PSO-1 () este o lunetă 4×24 fabricată în Rusia de Uzina de Instrumente din Novosibirsk (, NPZ) și aflată în dotarea armatei ruse împreună cu pușca cu lunetă Dragunov. A fost introdusă în serviciu la 3 iulie 1963, odată cu pușca Dragunov.
Construcție PSO-1 a fost proiectată special pentru SVD, ca lunetă destinată utilizării militare de către trăgătorii desemnați. Versiunea actuală este PSO-1M2. Aceasta diferă de modelul PSO-1 original numai prin eliminarea detectorului de infraroșu, devenit între timp depășit, care era utilizat pentru detectarea dispozitivelor de vedere pe timp de noapte cu infraroșu activ de generația zero, precum M2 Sniperscope american. Corpul metalic al PSO-1 este fabricat dintr-un aliaj de magneziu. PSO-1 dispune de un reticul iluminat în roșu, alimentat de o baterie, lumina fiind furnizată de o lampă simplă cu diodă. Elementele optice sunt șlefuite cu precizie și tratate cu straturi antireflex multiple, iar carcasa este finisată cu email copt pentru protecție împotriva zgârieturilor. Luneta este prevăzută și cu un parasolar extensibil, care poate fi desfășurat rapid.
Corpul lunetei este etanș și umplut cu azot, pentru a preveni aburirea elementelor optice, fiind proiectat să funcționeze într-un interval de temperatură cuprins între -50 °C și 50 °C. Pentru reglarea la zero, reticulul poate fi ajustat prin intermediul tamburilor pentru înălțime și corecție laterală, în trepte de la (0,5 mil sau 1,72 MOA).
Considerată una dintre lunetele militare sovietice de calitate superioară cu montare laterală, PSO-1 are o calitate mai ridicată decât majoritatea lunetelor de tip PSO. PSO-1 nu dispune nici de reglaj al focalizării, nici de un sistem de compensare a paralaxei. Nici majoritatea lunetelor tactice militare moderne cu mărire fixă redusă, precum ACOG, C79 sau SUSAT, destinate mai ales tragerilor rapide la distanțe mici și medii, nu dispun de asemenea funcții. Lunetele militare moderne de calitate superioară, cu mărire fixă și destinate tirului de precizie la distanțe mari, oferă de regulă una sau ambele funcții. Poziționarea corpului lunetei în partea stângă a axei țevii poate fi incomodă pentru unii trăgători.
Tamburul de înălțime cu compensarea căderii glonțului Tamburul de reglaj pe verticală al PSO-1 dispune de un sistem de compensare a căderii glonțului (BDC), în trepte de sau , pentru angajarea țintelor punctiforme și de suprafață la distanțe cuprinse între și . La distanțe mai mari, trăgătorul trebuie să utilizeze chevroanele reticulului, fiecare dintre acestea corespunzând unei creșteri a distanței cu . Sistemul BDC trebuie calibrat din fabrică pentru traiectoria balistică specifică unei anumite combinații de armă și cartuș, la o densitate prestabilită a aerului. Apar inevitabil erori ale sistemului BDC atunci când condițiile de mediu și meteorologice diferă de cele pentru care acesta a fost calibrat. Trăgătorii pot fi instruiți să compenseze aceste abateri.
Pe lângă reglajul vertical BDC al reticulului, utilizatorul poate regla cu ușurință și corecția laterală, fără a fi necesară îndepărtarea capacelor tamburilor.
Reticul thumb|left|Reticulul telemetric al PSO-1. Scala din colțul stâng inferior poate fi utilizată pentru determinarea distanței până la o țintă cu înălțimea de 1,7 m thumb|O persoană cu înălțimea de 1,7 m, estimată corect la o distanță de 400 m.
PSO-1 dispune de un reticul cu elemente „plutitoare”, conceput pentru estimarea distanței, precum și pentru compensarea căderii și derivei glonțului.
Chevronul (^) din partea centrală superioară reprezintă principalul reper de ochire. Marcajele orizontale sunt utilizate pentru corecția laterală și anticiparea deplasării țintei și pot fi folosite și pentru estimarea distanței.
În partea stângă se află un telemetru stadiametric, care permite determinarea distanței până la un obiect sau o persoană cu înălțimea de , între (2) și (10). Pentru aceasta, baza țintei este aliniată cu linia orizontală inferioară, iar distanța este determinată în punctul în care partea superioară a țintei intersectează linia curbă superioară. Acest tip de reticul este utilizat și de mai multe alte lunete produse și folosite în fostele state membre ale Pactului de la Varșovia.
Cele trei chevroane inferioare din centru sunt utilizate ca repere de supraînălțare pentru angajarea țintelor de suprafață la distanțe mai mari de 1.000 m, limita maximă a reglajului BDC al tamburului de înălțime. Utilizatorul trebuie să regleze tamburul la 1.000 m, după care să folosească succesiv chevroanele pentru 1.100 m, 1.200 m și 1.300 m.
Cele zece marcaje ale reticulului din planul orizontal pot fi utilizate pentru compensarea vântului sau a deplasării țintelor și, de asemenea, pentru estimarea suplimentară a distanței prin metoda stadiametrică. Marcajele sunt distanțate la intervale de 1 miliradian, astfel încât un obiect cu lățimea de 5 m va ocupa zece marcaje la o distanță de 500 m.
Reticulul poate fi iluminat cu ajutorul unei mici lămpi interne alimentate de baterie.
Sistem de montare Sistemul propriu de montare al lunetei poate fi reglat pentru tensionarea pe șina laterală a puștii SVD. Această șină laterală este un tip de șină în coadă de rândunică, cunoscută drept șină de tip Pactul de la Varșovia, prevăzută cu decupaje pentru reducerea greutății și facilitarea montării. Suportul lateral este decalat, astfel încât axa optică a PSO-1 se află în partea stângă față de axa centrală a cutiei mecanismelor. Suportul dispune de o piuliță crenelată înșurubată în partea inferioară a manetei de blocare. Partea cu arc a clemei trebuie apăsată pentru a permite strângerea sau slăbirea piuliței crenelate după necesități. Astfel, militarul poate demonta și remonta rapid luneta fără a pierde reglajul la zero.
Luneta este împerecheată din fabrică cu arma, numărul de serie al lunetei fiind gravat pe patul puștii SVD. Puștile comerciale rusești Tigr, bazate pe SVD militar, au numărul de serie al armei gravat pe suportul lateral al lunetei PSO-1M2.
Accesorii PSO-1 este livrată cu un manșon pentru ocular, destinat reducerii sau eliminării luminii parazite care poate afecta calitatea imaginii, precum și cu o husă de transport pentru protejarea lunetei în timpul transportului și depozitării.
Specificații thumb|Componentele interne ale modelului PSO-1 original: 1 = elementele optice ale ocularului; 2 = sistemul de reglaj orizontal și vertical; 3 = elementele optice ale sistemului inversor; 4 = elementul optic cu reticul gravat; 5 = ecranul detectorului de infraroșu; 6 = filtru de lumină; 7 = elementele optice ale obiectivului
Mărire: 4× Diametrul obiectivului: 24 mm Câmp vizual: 6° Pupilă de ieșire: 6 mm Distanță oculară: 80 mm Rezoluție optică limită: 12 secunde de arc Alimentarea iluminării reticulului: 1 baterie AA Greutate: 0,6 kg Dimensiuni totale (L × l × h): 375 × 70 × 132 mm
Variante PSO-1M2-1, utilizată pe VSS Vintorez și AS VAL, dispune de un reticul propriu și de un tambur de reglaj pe verticală calibrat pentru cartușul 9×39 mm. Reticulul include un telemetru stadiametric pentru distanțe de până la 400 m și un singur chevron ca reper de ochire, împreună cu linii verticale pentru corecția laterală.
PSO-1M2-1 a fost fabricată și într-o versiune pentru cartușul intermediar 7,62×39 mm, al cărei tambur de distanță este gradat până la 1.000 m. Această versiune dispune de un telemetru stadiametric pentru o țintă de 1,7 m, cu o distanță maximă de 400 m.
POSP este o variantă comercială disponibilă cu diferite tipuri de reticule, tamburi de reglaj pe verticală și laterală, sisteme de montare, factori de mărire, precum și variante constructive ale corpului și lentilelor. Mai multe fabrici din Rusia și Belarus produc asemenea lunete sub aceeași denumire.
Vezi și Reticul SVD Dragunov IOR
PSL
Note
Legături externe
PSO-1 pe site-ul NPZ Luneta PSO-1 dragunov.net
Categorie:Lunete Categorie:Echipament militar al Uniunii Sovietice Categorie:Instrumente optice Categorie:Armata Uniunii Sovietice Categorie:Armata Rusă