Ferrières-en-Brie este o comună franceză situată în departamentul Seine-et-Marne, în regiunea Île-de-France.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Ferrières-en-Brie este situată la 26 km est de Paris, pe podișul Brie, între văile Senei și a Marnei.
Comune limitrofe
Geologie și relief Altitudinea comunei variază de la 84 de metri până la 126 de metri pentru cel mai înalt punct, centrul satului aflându-se la aproximativ 109 metri altitudine (la primărie). Este clasificată în zonă de seismicitate 1, corespunzătoare unei seismicități foarte scăzute.
Climă Mai multe studii au fost realizate pentru a caracteriza tipurile climatice la care este expus teritoriul național. Zonările obținute diferă în funcție de metodele utilizate, de natura și numărul parametrilor luați în considerare, de eșantionarea teritorială a datelor și de perioada de referință. În 2010, clima comunei era astfel de tipul climat oceanic degradat al câmpiilor Centrului și Nordului, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) bazat pe o metodă care combină date climatice și factori de mediu (topografie, ocuparea solurilor etc.) și date care acoperă perioada 1971–2000. În 2020, clima predominantă este clasificată drept Cfb, conform clasificării Köppen-Geiger, pentru perioada 1988–2017, și anume un climat temperat cu vară răcoroasă, fără sezon uscat. De asemenea, Météo-France publică în 2020 o nouă tipologie a climatelor Franței metropolitane, în care comuna este expusă unui climat oceanic alterat și se află în regiunea climatică Sud-vestul bazinului parizian, caracterizată printr-o pluviometrie scăzută, în special primăvara (120–150 mm), și o iarnă rece (3,5 °C). De asemenea, face parte din zona H1a în conformitate cu reglementarea de mediu 2020 pentru construcțiile noi.
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 10,9 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,2 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 717 mm, cu 10,9 zile de precipitații în ianuarie și 0,8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Torcy la 5 km distanță, este de 12,1 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 716,4 mm.
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.
Hidrografie Rețeaua hidrografică a comunei este alcătuită din trei cursuri de apă inventariate: pârâul Brosse, cu o lungime de 6,85 km, afluent al râului Gondoire; șanțul 01 al comunei Ferrières-en-Brie, cu o lungime de 1,90 km, afluent al cursului de apă ru de la Brosse; cursul de apă 01 al comunei Bussy-Saint-Georges, cu o lungime de 2,01 km.
Lungimea totală a cursurilor de apă de pe teritoriul comunei este de 4,24 km.
Medii naturale și biodiversitate Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are drept obiectiv realizarea unei acoperiri a celor mai interesante zone din punct de vedere ecologic, în principal din perspectiva îmbunătățirii cunoașterii patrimoniului natural național și a furnizării către diferiții factori de decizie a unui instrument de sprijin pentru luarea în considerare a mediului în amenajarea teritoriului.
Teritoriul comunal al localității Ferrières-en-Brie include o ZNIEFF de tip 2, și anume „pădurile Armainvilliers și Ferrières” (5.682,94 ha), care acoperă 12 comune din departament.
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Ferrières-en-Brie este clasificată drept centură urbană, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aparține unității urbane Paris, o aglomerație interdepartamentală care grupează 407 comune, în cadrul căreia este o comună suburbană. În plus, comuna face parte din zona metropolitană a Parisului, fiind o comună din coroana acesteia. Această zonă cuprinde 1.929 de comune.
Utilizarea terenurilor Ocuparea solurilor în comună, așa cum reiese din baza de date europeană de ocupare biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), se remarcă prin ponderea ridicată a teritoriilor artificializate (45,5% în 2018), în creștere față de anul 1990 (23,1%). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: păduri (34%), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (20,1%), zone agricole heterogene (15,8%), spații verzi artificializate, neagricole (14,4%), zone urbanizate (11%), terenuri arabile (4,7%).
În paralel, Institut Paris Région, agenția de urbanism a regiunii Île-de-France, a creat un inventar digital al utilizării terenurilor din Île-de-France, numit MOS (modul de ocupare a terenului), actualizat în mod regulat de la prima sa ediție din 1982. Realizat pe baza fotografiilor aeriene, MOS distinge spațiile naturale, agricole și forestiere, dar și spațiile urbane (locuințe, infrastructuri, echipamente, activități economice etc.) după o clasificare ce poate ajunge până la 81 de categorii, diferită de cea a Corine Land Cover. Institutul pune la dispoziție, de asemenea, instrumente care permit vizualizarea prin fotografie aeriană a evoluției utilizării terenurilor din comună între 1949 și 2018.
Transporturi Comuna este deservită de autostrada A4 în partea de nord a acesteia (ieșirea nr. 12, „Marne-la-Vallée Val de Bussy, Bussy-Saint-Georges, Ferrières-en-Brie”).
Toponimie Atestată sub formele Ferreriae în jurul anului 1150, Villa Ferreolarum în 1197, Ferreriae - Gerrières-en-Brye-lez-Lagny - Les Ferrières-en-Brie, comuna, înființată în timpul Revoluției Franceze sub numele de Ferrières, a adoptat în 1976 denumirea de Ferrières-en-Brie.
Din oïl ferriere, „instalație pentru extragerea, topirea și forjarea fierului”. Numele i se datorează unor vechi forje amplasate în acest loc datorită abundenței lemnului, care servea drept combustibil pentru prelucrarea minereului de fier.
Istorie În timpul Războiului franco-german din 1870 și pe parcursul de către prusaci, la 12 noiembrie 1870, balonul Daguerre s-a înălțat de la Gara d'Orléans și și-a încheiat cursa — fiind urmărit de cavaleria inamică și având învelișul străpuns — aterizând la Ferrières-en-Brie, după ce a parcurs 42 de kilometri.
Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare.
În 2023, comuna număra 3932 locuitori, în creștere cu +14,54 % față de 2017 (Seine-et-Marne: +4,57 %, Franța fără Mayotte: +2,36 %).
Cultură locală și patrimoniu Monumente și locuri remarcabile Comuna are cinci monumente înregistrate în inventarul monumentelor istorice (baza Mérimée): Biserica Saint-Rémy, clasificată ca monument istoric în 1847, prezintă elemente din secolele X, XI, XIII și XVI. În esență, aceasta a fost edificată în jurul anilor 1230–1240, sub patronajul episcopului de Paris, de către abatele abației Saint-Nicolas d'Hermières din Favières. Edificiul, fără transept, este compus din trei nave cu câte cinci travee, terminate prin trei abside. Absidiolele comunică cu corul printr-o arcadă și fiind amplasate oblic. Arcadele principale ale navei sunt susținute de coloane, în timp ce etajul superior prezintă un triforiu orb cu câte patru arcuri per travee, încoronat de oculi. Această alcătuire derivă de la catedrala Notre-Dame de Paris. Bolta este transversală , iar șarpanta datează din epocă modernă (fiind reconstruită în întregime în urma unui incendiu produs în 1569);
Domeniul castelului Ferrières (aflat și pe teritoriul comunei Pontcarré) i-a aparținut lui Joseph Fouché. Acesta a fost cumpărat în 1829 de baronul , care a dispus reconstruirea sa în anii 1850 de către arhitectul englez . Clasisificat ca monument istoric în 2000; Fostele grajduri ale vechiului domeniu al castelului Rothschild, înscrise ca monument istoric în 1997; Fosta spălătorie a vechiului domeniu al castelului Rothschild, construită de Joseph-Antoine Froelicher, înscrisă ca monument istoric în 1997; „Café Saint-Rémy”, fost han poștal, în prezent primărie anexă, a cărui fațadă este decorată cu patru panouri ceramice realizate de ceramistul Arnoux, înscris ca monument istoric în 1927.
Alte monumente și locuri spălătoria comunală; aleea arborilor Sequoia (pădurea Ferrières).
Personalități Cenușa lui Joseph Fouché (1759–1820), decedat la Trieste, se odihnește în cimitirul municipal din 1875; Familia Rothschild este foarte atașată de localitate; s-a născut în localitate în 1591.
Note
Referințe
Bibliografie
Vezi și Lista comunelor din Seine-et-Marne
Legături externe
Resurse relevante pentru geografie:
Resurse relevante pentru muzică:
Categorie:Comune din Seine-et-Marne