Lipót Kecskeméti (n. 27 februarie 1865, Kecskemét, Imperiul Austriac – d. 8 iunie 1936, Oradea, România) a fost un prim-rabin neolog, istoric literar, cercetător biblic și traducător maghiar. A condus comunitatea evreiască neologă din Oradea din anul 1890 până la moartea sa, atât ca parte a Austro-Ungariei, cât și a Regatului României.

A fost un patriot maghiar, important susținător al asimilării evreilor transilvăneni în cultura maghiară, considerându-se "maghiar de religie mozaică" și opunându-se sionismului.

Biografie Originea și studiile Lipót Kecskeméti s-a născut la Kecskemét, fiind fiul lui Jakab Kecskeméti și al Rózei Weisz. A provenit dintr-o familie cu o puternică tradiție intelectuală și religioasă; frații săi au fost Adolf Kecskeméti (conducător al comunității evreiești din Pesta), Ármin Kecskeméti (prim-rabin la Makó, ucis în Holocaust) și Zsigmond Kecskeméti (medic la Brașov).

A urmat cursurile Seminarului Rabinic din Budapesta și ale Universității din Budapesta, aprofundându-și ulterior studiile la institutul Lehranstalt für die Wissenschaft des Judentums din Berlin. În 1888 a obținut titlul de doctor la Budapesta cu o lucrare dedicată poeziei evreiești medievale (Pokol a középkori zsidó költészetben – „Iadul în poezia evreiască medievală”), temă care a constituit una dintre direcțiile sale principale de cercetare timpurie.

Activitatea la Oradea În anul 1890 a fost ales prim-rabin (rabin-șef) al comunității evreiești din Oradea. A devenit recunoscut drept un strălucit orator și un stilist remarcabil al limbii maghiare. Predicile și prelegerile sale s-au bucurat de un larg ecou în epocă; poetul Endre Ady i-a ascultat discursurile și a consemnat într-un articol o prelegere cu tematică biblică susținută de rabin în anul 1903 la biserica unitariană din Budapesta. De asemenea, Kecskeméti a fost membru activ al Societății Szigligeti din Oradea.

Deși ulterior i s-a propus să devină prim-rabin la Pesta, a refuzat oferta, alegând să rămână în fruntea comunității din Oradea.

În toamna anului 1929, după închiderea școlii reale superioare de stat de către autoritățile române, Lipót Kecskeméti a pus bazele unui gimnaziu evreiesc, integrând profesorii și elevii rămași fără instituție de învățământ. Școala a funcționat inițial timp de cinci ani cu predare în limba maghiară, după care a fost nevoită să treacă la limba română. În urma unei campanii de colectare de fonduri inițiate de rabin, clădirea a fost extinsă cu încă un etaj, redobândindu-și dreptul de publicitate școlară. Ulterior, instituția a primit numele de Liceul Israelit „Kecskeméti Lipót”.

Poziția ideologică și civică Pe plan religios și doctrinar, Kecskeméti a promovat integrarea culturală și s-a opus izolării religioase, declarându-se un ferm opozant al sionismului. A fost atașat de cultura maghiară și s-a solidarizat cu comunitatea maghiară locală în contextul noilor realități administrative de după Tratatul de la Trianon.

Într-un necrolog publicat în ziarul Független Újság a fost consemnat răspunsul său dat unui ministru român care îi reproșase atașamentul față de maghiari: „Am fost alături de maghiari la bine. Acum, la rău, să nu le fiu alături? Eu recunosc noua situație, însă dacă m-aș schimba de la o zi la alta și aș renega comunitatea maghiară, dumneavoastră înșivă m-ați disprețui și m-ați acuza de oportunism!”

Moartea și posteritatea Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, în 1935, comunitatea i-a dedicat un volum omagial publicat la Oradea.

Lipót Kecskeméti a decedat la 8 iunie 1936. A fost înmormântat în cimitirul evreiesc neolog din cadrul Cimitirului Rulikowski din Oradea. Monumentul său funerar a fost realizat de sculptorul Zoltán Színi Sebő. Epitaful de pe mormântul său, scris în limba maghiară, consemnează: „Am învățat, am scris, am cununat, am înmormântat, am vestit cuvântul evreimii, oamenilor drepți în sinagogă – nu de multe ori, dar mult; am cerșit pentru unii, pentru comunitate – nu mult, dar adesea… Am obosit de cuvinte… Dar rugăciunile mele continuă totuși, în eternitate: Binecuvântează, bunule Dumnezeu, binecuvântează comunitatea mea!”Világszínvonalú kincseket rejt a nagyváradi Rulikowski temető. Youtube.com, Sírjának képe 02:51 másodperctőlKordics Imre – Péter I. Zoltán – Farkas László: A nagyváradi Rulikowski temető. Partiumi és Bánsági Műemlékvédő és Emlékhely Társaság. Varadinum Script Kiadó, Nagyvárad, 2019. 133. p. Sírkép: 151. p.

Activitatea științifică și literară Pe lângă activitatea rabinică, a fost un prolific cercetător al istoriei religiei iudaice și al textelor biblice. A aplicat metodele criticii biblice moderne în elaborarea a două ample lucrări de istorie literară dedicată profeților Ieremia și Isaia, fiecare structurată în câte trei volume. A tradus poeți evrei medievali și a contribuit la traducerea cărților profetice pentru o ediție în limba maghiară a Bibliei.

Lucrări publicate Zsidó költőkből (traduceri din poezia medievală evreiască), Budapesta, 1887 Pokol a középkori zsidó költészetben (teză de doctorat), Budapesta, 1888 Halottas szertartások az ősi Izraelben, 1897 Kánaáni bűvész alakok, IMIT, Budapesta, 1900 A prófétai erkölcsvallásnak legelső községe, 1904 Az Exilium első éveinek hatása Izrael vallására, IMIT, Budapesta, 1909 Egy zsidó vallás van-e, több-e?, Oradea, 1913 Vallási zsidóság és nemzeti zsidóság. Templomi beszédek, Budapesta, 1922 Jeremiás proféta és kora (3 volume), Budapesta, 1932 Az izraelita vallás története (4 volume), 1932 Ézsajás (3 volume), Oradea, 1935 Halotti beszédek (discursuri funerare), Budapesta, 1937

Note

Categorie:Nașteri în 1865 Categorie:Nașteri pe 27 februarie Categorie:Decese în 1936 Categorie:Decese pe 8 iunie Categorie:Oameni din Kecskemét Categorie:Decese în Oradea Categorie:Absolvenți ai Universității din Budapesta Categorie:Antisionism în România Categorie:Rabini maghiari Categorie:Rabini români Categorie:Evrei maghiari Categorie:Evrei din Transilvania Categorie:Traducători maghiari Categorie:Oratori Categorie:Istorici literari Categorie:Maghiari din România