Spiez

Adelboden este o comună situată în din Berner Oberland, în cantonul Berna, Elveția. Pe lângă orașul Spiez, comuna include și așezările Einigen, Hondrich, Faulensee și Spiezwiler.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Spiez este situat pe malul sudic al Lacului Thun și se întinde de-a lungul unei creste care separă malul lacului de râul Kander, ce curge paralel, în partea de sud. De la cel mai jos punct al său de pe malul lacului, situat la 558 m deasupra nivelului mării, localitatea ajunge la o altitudine de 852 m pe creasta de la Hondrichhügel.

Comuna cuprinde cinci sate (Bäuerte): Spiez, Einigen, Hondrich, Faulensee și Spiezwiler (fost Wyler). Suprafața acesteia este de 16,69 km². În anul 2012, o suprafață totală de 6,01 km², adică 36,0%, era utilizată în scopuri agricole, în timp ce 4,99 km², adică 29,9%, era acoperită de păduri. Restul comunei consta în 5,27 km² sau 31,6% zone locuite (clădiri sau drumuri), 0,34 km² sau 2,0% ape (râuri sau lacuri) și 0,15 km² sau 0,9% teren neproductiv.

În același an, clădirile industriale reprezentau 2,6% din suprafața totală, în timp ce locuințele și clădirile reprezentau 17,3%, iar infrastructura de transport reprezenta 9,5%, în timp ce parcurile, centurile verzi și terenurile de sport reprezentau 1,4%. Un total de 28,8% din suprafața totală a terenului era puternic împădurit, iar 1,1% era acoperit de livezi sau mici pâlcuri de copaci. Din terenul agricol, 5,5% era utilizat pentru cultivarea plantelor, iar 28,0% reprezenta pășuni, în timp ce 2,6% era utilizat pentru livezi sau culturi viticole. Din suprafața apelelor de pe teritoriul comunei, 1,0% era lacuri și 1,0% râuri și pâraie.

La 31 decembrie 2009, Amtsbezirk Niedersimmental, fostul district al comunei, a fost desființat. În ziua următoare, la 1 ianuarie 2010, aceasta s-a alăturat nou-creatului district administrativ Frutigen-Niedersimmental.

Comune limitrofe

Istorie Spiez este menționat pentru prima dată în jurul anilor 761–762 sub denumirea de Spiets.

Zona dintre râul Kander și lacul Thun din orașul modern Spiez a găzduit mai multe așezări importante din Epoca Bronzului și a Fierului. Trei cimitire distincte din Epoca Bronzului, cuprinzând numeroase morminte, au scos la iveală topoare, cuțite și ace de manta din bronz, datând din perioada 1750–1500 î.Hr. Pe un deal învecinat, situl Bürg este puțin mai recent și a conținut cuțite, vârfuri de săgeți și de suliță, un zăbală de cal și un brici. Dealul Eggli a servit aparent drept sit religios în timpul Epocii Bronzului și a Fierului. Centrul acestui sit religios era constituit dintr-un bloc de granit înconjurat de cenușă provenită din focurile rituale și de mii de fragmente ceramice sparte. Situl Eggli a fost utilizat probabil din jurul anului 1500 până în 500 î.Hr. Morminte celtice din secolele al IV-lea – al II-lea î.Hr. au conținut podoabe din aur, chihlimbar și sticlă, importate de dincolo de Alpi. O urnă funerară rară a fost înhumată la Faulensee în timpul secolului I î.Hr.

În perioada romană nu exista o așezare permanentă în această zonă, însă au fost descoperite unele monede romane și morminte romane. După căderea Imperiului Roman de Apus și în Evul Mediu Timpuriu, zona Spiez a găzduit mai multe așezări răzlețe. Potrivit lui Elogius Kiburger, autorul Cronicii din Strättligen, în 933 regele Burgundiei, , a construit Castelul Spiez. La scurt timp după aceea, baronii von Strättligen s-au stabilit în castel. Părți din zidurile de apărare actuale ale castelului și turnul principal au fost construite în secolul al XII-lea, iar până în secolul al XIII-lea orașul Spiez exista deja în afara zidurilor castelului. Până în 1280, castelul figura drept feudă imperială sub conducerea administratorului Richard von Corbières. În 1289, baronul von Strättligen era coproprietar al castelului, alături de o succesiune de alte familii nobile. În 1308, regele Albert I de Habsburg a fost asasinat la Windisch, pe râul Reuss, de către nepotul său, ducele Ioan Parricida. Ca parte a represaliilor pentru asasinat, habsburgii au retras jumătate din feudul Spiez de la Thüring von Brandis și au acordat întregul feud lui Johannes von Strättligen. Treizeci de ani mai târziu, în 1338, Johannes a vândut castelul, orașul, biserica și satele din jur lui Johann al II-lea von Bubenberg, care era primarul Bernei. Până în 1340, administratorul numit de familia Bubenberg primea ordine de la Berna, dar era obligat să ridice trupe pentru habsburgi. Deoarece Berna era de facto independentă față de foștii lor suzerani, habsburgii, acest lucru a creat o situație instabilă care a persistat timp de peste 40 de ani. După victoria bernezilor și a Confederației Elvețiene asupra habsburgilor în din 1386, habsburgii au renunțat la pretențiile teritoriale asupra pământurilor de la vest de râul Aare, ceea ce includea și Spiez.

Fosta biserică Sfântul Laurențiu, situată lângă castel, este menționată pentru prima dată în anii 761–762, perioadă în care drepturile de patronaj asupra bisericii au fost cedate Mănăstirii Ettenheim din . Biserica a fost una dintre cele douăsprezece biserici de pe malul Lacului Thun menționate în Cronica din Strättligen. Actuala clădire, realizată în stil preromanic, a fost construită în secolele al VII-lea sau al VIII-lea, în timp ce cripta datează din jurul anului 1000. În exteriorul bisericii au fost descoperite, de asemenea, o serie de morminte din secolele al VII-lea și al VIII-lea. Aceasta a funcționat drept biserică parohială pentru o parohie care cuprindea localitățile Spiez, Spiezwiler, Einigen, Faulensee și Hondrich. Atunci când Berna a îmbrățișat noua credință a Reformei Protestante în 1528, biserica a devenit centrul noii parohii reformate.

Castelul și pământurile înconjurătoare au rămãs în posesia familiei Bubenberg până la stingerea acesteia în 1506, moment în care au fost achiziționate de Ludwig von Diesbach. Von Diesbach le-a deținut timp de zece ani, înainte ca Ludwig von Erlach să intre în posesia castelului și a domeniilor. Familia von Erlach a administrat orașul și satele până la invazia franceză din 1798.

Carta orașului a fost menționată documentar pentru prima dată în 1406, deși existau cetățeni ai orașului Spiez care beneficiau de anumite drepturi codificate încă din 1312. Un zid de incintă a fost construit devreme în istoria localității Spiez; cu toate acestea, acesta s-a degradat și a fost distrus într-un incendiu în 1600. Odată cu trecerea timpului, satele înconjurătoare au fost incluse în carta orașului, iar locuitorii lor au devenit cetățeni din Spiez. În urma invaziei franceze din 1798 și a creării Republicii Elvețiane, familia von Erlach și-a pierdut drepturile funciare și jurisdicția asupra așezării, însă a păstrat dreptul de proprietate asupra castelului până în 1875.

În trecut, locuitorii din Spiez și din satele înconjurătoare se ocupau cu pomicultura și cultivarea viței-de-vie de-a lungul lacului, practicau pescuitul și transportul de mărfuri pe lac sau cultivau terenurile agricole din văi. Podgoriile din Spiez au fost menționate pentru prima dată în 1338 și au rămas în funcțiune până în 1900, când o epidemie a distrus culturile. O încercare din 1927 de a relansa industria vinului pe muntele Spiez și la Faulensee a înregistrat un succes considerabil. Satele de-a lungul râului Kander s-au confruntat frecvent cu amenințarea inundațiilor, până la devierea cursului râului în lac, realizată între anii 1711–1713. Construirea șoselei de pe malul Lacului Thun în 1844 și amenajarea docurilor pentru navele cu abur în 1835, 1876 și 1926 au facilitat deschiderea orașului către restul țării. Datorită climei blânde și a căilor de comunicație, Spiez a devenit o stațiune balneoclimaterică și turistică apreciată în secolul al XIX-lea. Începând din 1856, de-a lungul malului lacului au fost deschise hoteluri și stațiuni, printre care Schönegg, Spiezerhof și Faulensee-Bad. Căile ferate Thun–Spiez–Interlaken (1893), Spiez–Zweisimmen–Montreux (1897–1905) și Spiez–Frutigen–Lötschberg–Simplon (1901–1913) au impulsionat dezvoltarea industriei turistice și a întregii localități. Creșterea demografică a determinat construirea unei școli gimnaziale și a șapte școli primare pe teritoriul comunei. În anii 1980, autostrăzile A6 și A8 au îmbunătățit conexiunile rutiere pentru Spiez și satele înconjurătoare. În 1990 a fost inaugurat tunelul Kander, care a contribuit la reducerea nivelului de zgomot și a poluării în comună.

Demografie Spiez are o populație (la data de decembrie 2020) de 12 926 de locuitori. Cea mai mare parte a populației (din anul 2000) vorbește limba germană (11 302 sau 94,0%) ca primă limbă, sârbocroata este a doua cea mai răspândită (135 sau 1,1%), iar franceza este a treia (101 sau 0,8%). Există 100 de persoane care vorbesc italiana și 5 persoane care vorbesc limba retoromana.

Populația localității este redată în graficul următor:

Religie Conform recensământului din 2000, 8 504 sau 70,7% aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene, în timp ce 1 516 sau 12,6% erau romano-catolici. Din restul populației, existau 150 de membri ai unei biserici ortodoxe (sau aproximativ 1,25% din populație), 14 persoane (sau aproximativ 0,12% din populație) care aparțineau Bisericii Creștine Catolice și 518 persoane (sau aproximativ 4,31% din populație) care aparțineau altei biserici creștine. Existau 3 persoane (sau aproximativ 0,02% din populație) de religie mozaică și 203 (sau aproximativ 1,69% din populație) de religie musulmană. Existau 14 persoane budiste, 63 de persoane hinduse și 7 persoane care aparțineau altei biserici. 694 (sau aproximativ 5,77% din populație) nu aparțineau niciunei biserici, erau agnostici sau atei, iar 341 de persoane (sau aproximativ 2,84% din populație) nu au răspuns la întrebare.

Obiective turistice Castelul medieval din oraș datează din secolele al XV-lea și al XVI-lea. Vizitatorii pot vizita sălile mari din interiorul castelului, inclusiv sala de banchete în stil baroc construită în 1614.

Hotelul Belvédère din Spiez a găzduit echipa națională de fotbal a Germaniei în timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 1954, desfășurat în Elveția.

Bunuri culturale de importanță națională Sitului arheologic Bürg cu ruinele așezărilor preistorice și medievale, biserica reformată a castelului, Castelul Spiez și Weinbauernhof sunt clasificate drept situri de patrimoniu elvețian de importanță națională.

Personalități (1910–2009) - scriitor, profesor și antroposof elvețian, născut și decedat în Spiez. Maya Pedersen-Bieri (născută în 1972 la Spiez), o sportivă elvețiano-norvegiană specializată în skeleton, a câștigat medalia de aur în proba de skeleton feminin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006.

Note

Vezi și Listă de localități din cantonul Berna

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Berna Categorie:Comune din cantonul Berna Categorie:Orașe din Elveția