Alex Florența (n. 13 aprilie 1979, Bârlad, România) este un procuror român care a ocupat, din data de 30 martie 2023 până în data de 30 martie 2026, funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Europa LiberăDigi24

În prezent, ocupă funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Activitatea sa profesională s-a desfășurat în principal în domeniul combaterii criminalității organizate și al infracțiunilor complexe, iar mandatul său la conducerea Ministerului Public a fost asociat cu măsuri de reorganizare instituțională și modernizare a activității parchetelor.

Educație și formare A absolvit Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2002 și a urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii în perioada 2006–2008.

Ulterior, a absolvit programul de master „Studii de securitate globală” în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Este vorbitor fluent de engleză și spaniolă.

Cariera profesională

Începutul activității Între anii 2003 și 2006 a profesat ca avocat. După absolvirea Institutului Național al Magistraturii, a activat ca procuror în cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile Oradea și Sibiu, unde a instrumentat cauze de criminalitate economico-financiară și infracțiuni de mare violență.

Activitatea în cadrul DIICOT și DNA Începând cu anul 2012, și-a desfășurat activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), unde a instrumentat cauze privind ctriminalitatea organizată, traficul de droguri, traficul de persoane și criminalitate informatică.

A ocupat funcții de conducere la nivel teritorial și centralDigi24, fiind procuror-șef al DIICOT Sibiu și al DIICOT Timișoara, iar ulterior în Structura centrală, unde a fost procuror-șef al Serviciului tehnic și apoi al Secției de combatere a criminalității organizate, fiind implicat în coordonarea unor anchete complexe privind criminalitatea organizată, criminalitatea economico-financiară, traficul de droguri și traficul de persoane.

În perioada august 2015 – februarie 2016 a activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, instrumentând cauze de corupție și infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

La data de 15 aprilie 2026 a fost numit în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)....

Procuror General al României (2023–2026) La data de 30 martie 2023, a fost numit Procuror General al României de către președintele României, în urma avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a propunerii ministrului justiției.

Reforme instituționale În perioada 2023–2026 au fost implementate măsuri de reorganizare și modernizare a activității Ministerului Public, între care:

reorganizarea internă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe criterii de specializare;LujuG4Media punerea în dezbatere publică a proiectului de act normativ privind reorganizarea administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii; adoptarea unui nou Regulament de organizare și funcționare al parchetelor; elaborarea unor metodologii de investigare în domeniile infracționale ultra-specializate - evaziune fiscală, criminalitate informatică și infracțiuni de mediu;... dezvoltarea unor structuri de suport pentru analiza informațiilor și investigații financiare paralele; adoptarea unui amplu program de reglementare internă a activității parchetelor.

De asemenea, a coordonat un proces accelerat de digitalizare a Ministerului Public, care a condus la transformarea activității instituției dintr-un sistem predominant pe suport fizic într-unul digitalizat, cu instrumente integrate de management al datelor și activității.

Activitate și rezultate În perioada 2023–2026, au fost înregistrate mai multe evoluții în activitatea Ministerului Public, printre care:

stoparea creșterii stocului de dosare, după o perioadă de creștere constantă; creșterea fermității și a operativității în soluționarea cauzelor; scăderea ratei achitărilor la un minim istoric (1,2%); în anul 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de rechizitorii la nivelul PÎCCJ de la intrarea în vigoare a noului cod penal; soluționarea prin rechizitoriu a majorității dosarelor istorice sau cu un grad ridicat de mediatizare;JuridiceG4Media

Totodată, a fost implementat pentru prima dată conceptul de acțiuni coordonate la nivel național („operațiunile JUPITER”), care au generat măsuri asigurătorii de aproximativ 72 milioane de euro în anul 2025.;

Adaptarea la noile forme de criminalitate În perioada mandatului de procuror general, Ministerul Public a dovedit reziliență și capacitate de adaptare la amenințările hibride care au vizat securitatea națională a României:

combaterea criminalității organizate; combaterea fenomenelor de extremism și discurs instigator la ură; investigarea fenomenelor asociate atacurilor hibride și tentativelor de influențare a proceselor democratice.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, procurorul general a declarat că România a fost ținta unor campanii hibride de amploare, implicând atacuri cibernetice și acțiuni de dezinformare menite să influențeze procesul electoral.

Activitate internațională În calitate de Procuror General, a reprezentat Ministerul Public în multiple formate internaționale, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, Eurojust, ONU și rețelelor de procurori generali.

A participat la conferințe și proiecte internaționale în domeniul combaterii criminalității organizate și a corupției și a contribuit la dezvoltarea cooperării judiciare internaționale. În timpul mandatului de procuror general, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a participat activ în cadrul echipei comune de anchetă, sub coordonarea EUROJUST, pentru investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, aducându-și contribuția la activitatea Centrului internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA); .

În anul 2023 a făcut parte din echipa de negociere a României în procesul de evaluare a sistemului național de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (MONEYVAL), precum și din echipa care a reprezentat România la Conferința Statelor Părți la Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (COSP 10) care a avut loc în Atlanta, SUA.

Note

Categorie:Juriști români în viață Categorie:Procurori generali ai României