Campine (în ) este o regiune naturală situată de o parte și de alta a frontierei dintre Belgia și Țările de Jos.
Partea sa belgiană se află în provinciile Limburg, Anvers și Brabantul Flamand, în timp ce partea neerlandeză se găsește în sudul provinciei Brabantul de Nord.
Campinia se află la est de Anvers și la vest de Eindhoven. Mai la est, această regiune se întinde pe „Platoul Campiniei”. Limita sudică este formată de râul Demer, iar limita estică de valea Meuse.
Geografie Solul acestei regiuni este constituit în principal din nisipuri eoliene depuse în timpul ultimei glaciațiuni. Aceste nisipuri eolizate corespund unor nisipuri de acoperire antrenate de vânt din morene și din depozitele proglaciare, pe distanțe mai scurte decât particulele mai ușoare de loess. Ele s-au putut acumula pe alocuri sub forma unor dune continentale, înainte de a fi fixate de o vegetație forestieră de origine antropică, respectiv plantațiile de pini realizate în secolul al XIX-lea. Aceste ridicături aplatizate sunt înconjurate de depresiuni umede, formațiuni rezultate din natura adesea argiloasă a subsolului.
Natura este relativ bine conservată în Campinia: aici se găsesc păduri, turbării, pajiști cu iarbă neagră (bruyères) și terenuri de pășunat, întrerupte de câteva mici orașe și sate. Există încă numeroase ferme tradiționale campineze, dar majoritatea sunt utilizate în întregime ca locuințe.
O mare parte a patrimoniului campinez este păstrată în muzeul în aer liber de la Bokrijk (Genk).
Patrimoniu Abații Regiunea era puțin populată, motiv pentru care călugării au căutat aici liniștea (printre altele la Achel, Zundert, Postel, Tongerlo, Westmalle), dar acest fapt explică și prezența industriilor poluante, precum industriile metalurgice de la Balen, Overpelt și Mol, precum și a primei centrale nucleare din Belgia, la Mol.
Industrie și orașe miniere Bazinul carbonifer campinez a fost descoperit de în 1901. Datorită valorificării cărbunelui în exploatările miniere, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, au apărut noi centre industriale, precum Geel, Beringen, Genk și Westerlo.
Transport Începând cu anul 1995, intersecțiile itinerarelor cicliste au fost numerotate progresiv. Acest sistem le permite cicliștilor să se orienteze rapid, pedalând din nod în nod. De atunci, metoda este aplicată și în mai multe țări europene.
Orașe înconjurătoare Deoarece regiunea este formată dintr-un sol nisipos sărac, aici se găsesc puține orașe vechi sau mari. Acestea se află mai degrabă la periferia sa: Hasselt, Diest, Aarschot, Lier („Poarta Campiniei”), Breda, Tilbourg, Eindhoven, Maaseik, Maastricht.
Turnhout face aici excepție și este adesea numit capitala Campiniei. În vestul acestui oraș a existat de mult timp o exploatare de argilă destinată producerii de cărămizi. Aceasta este una dintre rațiunile pentru care a fost săpat , care ajunge până la Anvers.
Faună Regiunea a dat numele unei rase de găini apropiată de braekel, numită campine.
Floră
Note
Legături externe
Categorie:Geografia Belgiei Categorie:Geografia Țărilor de Jos