Abdourahamane Tchiani

Abdourahamane Tchiani (în ; ) un ofițer militar nigerian care a devenit al 11-lea președinte al Nigerului începând cu 2025 și președinte al Consiliului Național pentru Apărarea Patriei, junta militară a Nigerului, din 2023. După ce a deținut funcția de șef al (2011–2023), a jucat un rol esențial în lovitura de stat din 2023 prin reținerea președintelui Mohamed Bazoum. Lovitura de stat a declanșat criza din Niger, care s-a încheiat în 2024.

Biografie Tchiani s-a născut în 1960, 1961 sau 1964. Este originar din Toukounous, în regiunea Tillabéri, o importantă zonă de recrutare pentru armata nigeriană, situată în vestul țării. Este membru al etniei Hausa. Și-a finalizat studiile secundare în capitala Niamey, obținând bacalaureatul în 1984. În același an s-a înrolat în armată și a urmat cursurile Școlii Naționale a Ofițerilor Activi din Thiès, Senegal.

Carieră militară Înainte de a deveni comandant al Gărzii Prezidențiale, a condus unități militare în regiunile Zinder, Agadez și Diffa, unde a desfășurat operațiuni împotriva traficului de droguri. În 1989, a fost primul ofițer care a ajuns la locul prăbușirii în deșertul Ténéré, fapt pentru care a fost decorat. A participat, de asemenea, la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU în Coasta de Fildeș, Sudan și Republica Democratică Congo. A servit și în cadrul Forței Multinaționale Mixte, creată de Niger, Ciad, Nigeria și Camerun pentru a combate gruparea Boko Haram.

În 2011, Tchiani a preluat comanda Gărzii Prezidențiale și a devenit un apropiat al președintelui de atunci, , care l-a avansat la gradul de general în 2018. În 2015, a fost acuzat de implicare într-o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Issoufou, dar a negat acuzațiile în instanță. În rest, era perceput drept o persoană rezervată, care nu își exprima opiniile politice în mod public.

În 2021, Tchiani a condus unitatea care a dejucat o , când o unitate militară a încercat să preia Palatul Prezidențial cu două zile înainte ca Issoufou să predea puterea succesorului său ales democratic, Mohamed Bazoum, care l-a menținut pe Tchiani în funcție.

Preluarea puterii La 26 iulie 2023, Tchiani a condus Garda Prezidențială în reținerea președintelui Mohamed Bazoum în Palatul Prezidențial din Niamey, în cadrul loviturii de stat din Niger din 2023. Lovitura de stat a fost atribuită lui Tchiani, despre care analiștii au afirmat că Bazoum plănuia să-l destituie din funcție. Surse apropiate lui Bazoum au declarat că acesta hotărâse demiterea lui Tchiani la o ședință de guvern din 24 iulie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre cei doi.

La 28 iulie, Tchiani s-a prezentat la televiziunea de stat drept președinte al Consiliului Național pentru Apărarea Patriei, care preluase puterea la 26 iulie. El a justificat lovitura de stat ca fiind necesară pentru a evita „dispariția lentă și inevitabilă” a țării și a acuzat că Bazoum ar fi încercat să ascundă „realitatea dură” a națiunii, pe care a descris-o drept „un morman de morți, de persoane strămutate, de umilință și de frustrare”. Totodată, a criticat strategia guvernului în materie de securitate, considerată ineficientă. La scurt timp, în cadrul unei întâlniri cu o delegație ECOWAS, Tchiani a propus un interval de trei ani pentru tranziția către un regim civil.

Lovitura de stat a declanșat criza din Niger din 2023.

Conducerea Sub conducerea lui Tchiani, Niger s-a alăturat Burkina Faso și Mali într-o nouă alianță, denumită Alianța Statelor Sahelului. Trupele americane și europene au fost retrase din țară. Totodată, Niger s-a apropiat de Rusia, iar mercenari ai Grupului Wagner au fost trimiși pentru a sprijini lupta împotriva insurgenților jihadiști.

Analiștii au identificat trei obiective majore ale politicii interne a lui Tchiani: modernizarea armatei, stimularea creșterii economice (inclusiv reducerea dependenței de uraniu prin investiții în agricultură, infrastructură și energie regenerabilă) și implementarea unei agende anticorupție.

În decembrie 2024, Tchiani a acuzat Franța și Nigeria că ar colabora cu grupări rebele pentru destabilizarea guvernului din Niger și a acuzat, de asemenea, Nigeria de sabotarea conductei petroliere spre Benin. Nigeria a negat aceste acuzații.

În ianuarie 2025, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Niger a devenit prima țară africană și a cincea la nivel mondial care a eradicat oncocercoza (un obiectiv urmărit cu câțiva ani înainte de lovitura de stat).

Tchiani a fost oficial învestit ca președinte la 26 martie 2025, pentru un mandat de cinci ani.

Economie Ca și înainte de , sistemul economic se bazează pe planificare, dar acordă un rol important întreprinderilor private. Cele trei obiective principale ale politicii economice sunt menținerea unității naționale, ridicarea nivelului de trai al populației și atingerea independenței economice. Sectorul privat al economiei este alcătuit parțial dintr-o multitudine de întreprinderi mici și parțial din companii mari, franceze sau internaționale.

În octombrie 2023, sancțiunile și suspendarea finanțelor internaționale și a ajutoarelor ECOWAS au lăsat Nigerul ca una dintre cele mai sărace țări la acel moment. Junta conducătoare a Nigerului a anunțat la începutul lunii o reducere cu 40% a bugetului pentru 2023 din cauza „sancțiunilor dure impuse de organizațiile internaționale și regionale ... expunând țara la o scădere majoră a veniturilor externe și interne”. Nigeria, furnizor al 71% din electricitatea Nigerului înainte de lovitura de stat, a contribuit la criza de la Niamey prin oprirea serviciilor sale. Compania de stat Nigelec a putut, în octombrie 2023, să asigure între un sfert și jumătate din cererea națională, potrivit Băncii Mondiale, care a mai menționat că situația financiară se deteriora.

În februarie 2024, a fost emisă o nouă lege de reglementare pentru a asigura accesul nelimitat la resursele statului. Conform acesteia, cheltuielile militare nu mai sunt supuse reglementărilor privind achizițiile publice și nici controlului independent. Aceasta a facilitat nu doar achizițiile mai rapide de armament sau utilizarea mercenarilor, ci și îmbogățirea personală a noilor conducători.

În iunie 2024, junta militară a revocat licența de operare a producătorului francez de combustibil nuclear Orano la una dintre cele mai mari mine de uraniu din lume. La câteva zile, a anunțat că mina Imouraren a revenit „în domeniul public al statului”.

Prim-ministrul și ministrul finanțelor, Ali Lamine Zeine, este afiliat partidului MNSD-Nassara, care promovează politici economice liberale.

Viață personală Tchiani este căsătorit și are cinci copii. Este musulman.

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1961 Categorie:Musulmani Categorie:Lideri care au preluat puterea prin lovitură de stat Categorie:Președinți ai Nigerului Categorie:Lideri naționali actuali Categorie:Nigerieni în viață