Ierotei (sau Erotei) Pihuleak (Pihuleac, în , în ; ) a fost pedagog, publicist, poet, prozator, precum și activist civic și om politic ucrainean din Bucovina.
Biografie S-a născut la 17 octombrie 1851 în satul Mămăești, într-o familie de cântăreț bisericesc. A urmat clasele primare la școala de cântăreți sub îndrumarea tatălui său. Din 1860 a fost elev al școlii populare ortodoxe din Cernăuți, iar din 1865 a studiat la Școala reală greco-orientală superioară (gimnaziu real).
Stăpânind limba germană încă din anii de școală, în 1871 a fost admis la Universitatea Tehnică din Viena (), unde a studiat chimia și științele naturii.
În 1875 s-a întors la Cernăuți, unde a devenit profesor la Școala reală de stat (K. k. Realschule in Czernowitz, azi Școala nr. 2 Cernăuți). Ulterior a predat ca profesor la Școala reală superioară din Cernăuți.
La sfârșitul anilor 1890 s-a îmbolnăvit grav și a petrecut mult timp în Carpați, unde aerul de brad și laptele de capră au fost pentru el remedii naturale. În acea perioadă a scris atât despre propria viață, cât și despre oamenii din munți, greutățile lor, păstorii și viața de pe pășuni. A publicat două volume de memorii intitulate Amintiri din Munți, dedicate fiicei sale Natalia: primul apărut la Cernăuți în 1900, al doilea în 1909. În ele evocă prieteniile, copiii săi și boala soției. Soția sa, Adolfina, a murit la 9 ianuarie 1890 și a fost înmormântată în cimitirul rutean din Cernăuți.
Chiar și retras în munți, a continuat să fie activ în viața publică și politică.
Activitate civică Încă din anii studenției la Viena, Pihuleak a fost membru activ al societății academice Sici. După revenirea în Bucovina s-a alăturat mișcării național-democratice ucrainene. A fost activist și lider al Convorbirii Rutene (1884), al Consiliului Rutean (1885) și al Casei Poporului Rus din Cernăuți (1884).
A fost membru al Societății preoților ortodocși din Bucovina, care apăra drepturile ucrainenilor ortodocși și se opunea presupusei românizări forțate a bisericii. S-a implicat în special în mișcarea de tineret, afirmând adesea: „Cum este tineretul, așa va fi soarta poporului.”
A dezvoltat mișcarea sici pe teritoriul Bucovinei, a vizitat sate ucrainene pentru a deschide școli și biblioteci populare, fiind cofondator al primei asociații de credit țărănești Casa Rusă. Datorită acestei activități s-a bucurat de mare popularitate
Activitate politică
În 1890 a fost ales deputat în Dieta Bucovinei, unde a activat timp de 28 de ani (1890–1918), reprezentând circumscripția Cozmeni. A lucrat în comisii, a fost membru al Comitetului ținutal (organ executiv al dietei) și al Consiliului școlar ținutal. Prin eforturile sale, în 1896 a fost deschisă la Cernăuți a doua gimnazie de stat, cu clase paralele în limba ucraineană — prima instituție de acest nivel pentru ucraineni.
A fost unul dintre ideologii formării grupului parlamentar interetnic Uniunea Liber-cugetătorilor, care a pus capăt dominației politice a marilor proprietari români. Alături de Ștefan Smal-Stocki, el a militat împotriva presupusei românizări a Bucovinei.
În 1901 a devenit deputat în Parlamentul austriac, unde i-a reprezentat pe ucrainenii din Bucovina împreună cu Nicolae de Wassilko. Inițial relațiile cu acesta au fost tensionate, dar după ce Wassilko a trecut în tabăra național-democraților ucraineni, cei doi au colaborat strâns. Au depus zeci de interpelări privind situația ucrainenilor, între care: despre numirea de procurori la Cernăuți care nu cunoșteau limba ucraineană (3 mai 1901); despre respingerea studenților ucraineni la Universitatea din Cernăuți (26 februarie 1902); despre discriminarea elevilor ucraineni la Gimnaziul nr. 2 din Cernăuți (21 martie 1902).
A fost deputat în Parlamentul imperial timp de 10 ani (1901–1911).
În 1899 a fost cofondator al Partidului Național-Democrat Ucrainean (UNDP). În 1906 a participat la o audiență la împărat ca membru al delegației bucovinene, prezentând problemele ruteniilor, imperfecțiunile legislației electorale și necesitatea aplicării principiului constituțional al egalității națiunilor în Imperiul Austro-Ungar.
În 1918, în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar, a fost unul dintre fondatorii Comitetului ținutal ucrainean din Bucovina și organizator al Adunării populare ucrainene, funcție din care a susținut unirea Bucovinei de Nord cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale.
După unirea Bucovinei cu România, a fost arestat în 1919, în ciuda vârstei și bolii sale. A trăit apoi în exil în Cehoslovacia, unde a murit la 9 octombrie 1924, într-un sanatoriu de lângă Příbram (conform altor surse la Cernăuți)https://books.google.cz/books?id=kkgOAQAAMAAJ&q=%22Pihuliak,+Yerotei+%5BPihuljak,+Jerotej%5D+(Pihuleak,+Hiero-+theus),+b+1851+in+Novi+Mamaivtsi,+Chemivtsi+county,+Bu-+kovyna,+d+1924+in+Chernivtsi.+Political+and+civic+figure.+He+was+one+of+the+leaders+of+Bukovyna%27s+Ukrainian+populist+movement+and+National+Democratic+party%22&dq=%22Pihuliak,+Yerotei+%5BPihuljak,+Jerotej%5D+(Pihuleak,+Hiero-+theus),+b+1851+in+Novi+Mamaivtsi,+Chemivtsi+county,+Bu-+kovyna,+d+1924+in+Chernivtsi.+Political+and+civic+figure.+He+was+one+of+the+leaders+of+Bukovyna%27s+Ukrainian+populist+movement+and+National+Democratic+party%22&hl=cs&sa=X&ved=0ahUKEwj4yvraxJrKAhUF2ywKHZQiD6oQ6AEIIjAA.
Lucrări „Das Landtagswahlreformgesetz in der Bukowina”, în Ukrainische Rundschau, nr. 10–11, 1909, pp. 362–365. Die Kirchenfrage in der Bukowina, Cernăuți: Schally, 1914. „Die kirchliche Frage in der Bukowina”, în Ukrainische Rundschau, nr. 7, 12, 1909, pp. 401–407.
Note
Categorie:Nașteri în 1851 Categorie:Nașteri pe 4 octombrie Categorie:Decese în 1924 Categorie:Decese pe 6 octombrie Categorie:Publiciști ucraineni Categorie:Poeți ucraineni Categorie:Politicieni ucraineni Categorie:Deputați în Dieta Bucovinei Categorie:Ucraineni bucovineni