miniatura|Viktor Orbán (2025) miniatura|Primul cadru al unei reclame generate de inteligență artificială, publicată de Fidesz. După ce fata își întreabă mama unde este tatăl ei, acesta este văzut legat la ochi, îngenuncheat în noroi, fiind împușcat de răpitori. Videoclipul se încheie cu un îndemn la vot pentru Fidesz, „alegerea sigură”. Sistemul Orbán () sau Epoca Orbán () a fost a doua perioadă din istoria celei de-a Treia Republici moderne a Ungariei în care Viktor Orbán a ocupat funcția de prim-ministrul al Ungariei. În această perioadă, care a durat din 2010 până în 2026, partidul Fidesz al lui Orbán s-a bucurat de o supermajoritate în Adunarea Națională, într-o coaliție permanentă cu partidul popular creștin-democrat (KDNP). Această majoritate a permis alianței Fidesz-KDNP să adopte amendamente constituționale fără a solicita sprijin din partea altor partide parlamentare. În acești 16 ani, ideologia Fidesz s-a îndreptat din conservator-liberal, pro-european către euroscepticism, populism de dreapta, conservatorism național, iliberalism și naționalism creștin. Fidesz și-a folosit supermajoritatea parlamentară pentru a adopta schimbări constituționale și instituționale, pe care mulți observatori le-au caracterizat drept construirea unui regim hibrid care îmbina democrația cu autoritarismul. Clientelismul și capturarea instituțională au jucat un rol cheie în strategia de guvernare a lui Orbán. În Ungaria, această strategie și sistemul pe care l-a creat sunt numite Sistemul de Cooperare Națională ().

Context Viktor Orbán a fost pentru prima dată prim-ministru al Ungariei între 1998 și 2002 și a revenit în funcție în 2010, după o victorie zdrobitoare a partidului său, Fidesz, care a obținut o supermajoritate printr-o coaliție permanentă cu Partidul Popular Creștin Democrat. Această supermajoritate în Adunarea Națională a permis guvernului lui Orbán să modifice sau să înlocuiască legi cheie, să restructureze instituțiile și să redefinească cadrul politic și economic al Ungariei. În iulie 2014, Orbán a declarat că Ungaria construiește un „stat iliberal” inspirat de țări precum Turcia și Rusia, argumentând că democrația liberală nu a reușit să protejeze suveranitatea națională și identitatea creștină.

Regimul a subliniat:

Identitate națională și omogenitate culturală prin naționalismul maghiar; Politică socială pronatalistă și centrată pe familie față de demografia bazată pe imigrație; Suveranitatea statului împotriva organismelor supranaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, ca urmare a euroscepticismului său; Narațiuni populiste care contrastează „poporul” cu elitele liberale și actori externi precum George Soros.

Reforme constituționale și instituționale miniatura|Antal Rogán a fost numit ministru al propagandei. Serviciile de informații și mass-media controlate de stat intră în sfera sa de competență. În urma alegerilor din 2010, Fidesz a adoptat o nouă constituție, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Reforma a restructurat instituțiile statului Ungaria:

Curtea Constituțională: puterile au fost limitate, iar procesele de numire erau aliniate cu cele ale majorității aflate la guvernare. Sistemul electoral: numărul locurilor parlamentare a fost redus de la 386 la 199 și circumscripțiile au fost redesenate, ceea ce se presupune că ar fi în beneficiul Fidesz. Reglementarea mass-media: au fost create noi organisme sub controlul Fidesz (Autoritatea Națională pentru Mass-Media și Infocomunicații, Consiliul Mass-Media). Sistemul judiciar: administrarea instanțelor judecătorești a fost centralizată și influența executivă a fost extinsă.

Parlamentul European și organismele internaționale de supraveghere au declarat că aceste schimbări au slăbit sistemul de control și echilibru și au concentrat puterea în executiv. Un amendament constituțional din 2020 a definit familia ca fiind uniunea dintre un tată care este bărbat și o mamă care este femeie. Un amendament constituțional din 2025 declară că toți maghiarii sunt fie bărbați sau femei și permite guvernului să retragă cetățenia maghiară persoanelor cu dublă cetățenie dacă sunt declarate periculoase pentru națiune și consacră dreptul de a utiliza numerar.Andrew Higgins, "Orban Escalates Culture War in Hungary by Mandating Two Genders Only", The New York Times, 14 April 2025; accessed April 15, 2025Pablo Gorondi, "Hungary Passes Constitutional Amendment Recognizing Only Two Genders", Radio Free Europe/Radio Liberty, 14 April 2025; accessed April 17, 2025

Societatea civilă miniatura|Lőrinc Mészáros, fost instalator și prieten din copilărie al lui Orbán, a preluat rolul lui Simicska și a devenit cel mai bogat maghiar. El deține Mediaworks Hungary, care deține doisprezece ziare și un canal de televiziune de știri. Peisajul mediatic din Ungaria a devenit din ce în ce mai concentrat. Oameni de afaceri pro-guvernamentali au achiziționat majoritatea publicațiilor private, ulterior fuzionând cu Fundația Central Europeană pentru Presă și Media (KESMA) în 2018. Publicațiile independente și ONG-urile raportează cenzură, boicoturi publicitare și presiuni politice. În 2017, guvernul a adoptat o „Lege a transparenței” care impune ONG-urilor finanțate din străinătate să se înregistreze ca „susținute din străinătate”, similară cu legea rusă privind agenții străini. Universitatea Central Europeană s-a mutat de la Budapesta la Viena în 2019, după ce restricțiile legale i-au făcut imposibilă funcționarea în Ungaria. Criticii consideră restricționarea libertății academice și a drepturilor minorităților ca subminare a pluralismului și a protecției drepturilor omului în Ungaria.

Organizații internaționale, inclusiv Freedom House, Reporteri fără Frontiere și Parlamentul European, au citat Ungaria pentru regresul democratic și acapararea mass-media.

Propagandă miniatura|Afișe în Zichyújfalu cu mesajul „Consultare națională despre Planul Soros. Să nu rămânem tăcuți!” miniatura|George Birnbaum cu prim-ministrul Naftali Bennett. Comunicarea Fidesz a fost descrisă pe scară largă drept propagandă populistă. Politica media a regimului Orbán se bazează pe limitarea accesului la resurse financiare, subminarea independenței organismelor de reglementare și împiedicarea accesului la informații de interes public. Imperiul media folosește teorii ale conspirației, cum ar fi că toți cei care nu sunt de acord cu Fidesz sunt nepatrioți, loiali intereselor străine, urmează o agendă anti-ungară și sunt o marionetă a Occidentului. Retorica Fidesz îi împarte pe maghiari în iubitori de pace și susținători ai războiului, iar alegerile din 2024 și 2026 au fost prezentate ca o alegere între al Treilea Război Mondial și pace.

După ce a primit o majoritate de două treimi în alegerile din 2010, Fidesz a modificat constituția prin eliminarea principiului pluralismului mass-media, care impunea Adunării Naționale să codifice excluderea monopolurilor informaționale. Consiliul Național de Radio și Televiziune (ORTT) a fost înlocuit cu Autoritatea Națională pentru Media și Infocomunicații (NMHH), cu jurisdicție asupra tuturor mijloacelor de informare în masă, impunând amenzi mari pentru relatări pe care le considera ofensatoare sau dezechilibrate. Politicienii din opoziție primesc doar cinci minute de antenă la televiziunea publică la fiecare patru ani, minimul legal.

În jurul anului 2013, consultanții politici George Birnbaum și Arthur J. Finkelstein l-au ales pe George Soros, un filantrop american de origine maghiară, ca nou dușman pe care maghiarii să fie îndemnați să-l urască. El a fost acuzat că „luptă împotriva creștinismului cu Planul Soros” deoarece este un miliardar evreu și susținător al valorilor liberale și democratice, care și-a făcut averea în SUA.

În 2014, după a treia victorie electorală a lui Fidesz, Orbán a diversificat corupția în stat prin eliminarea lui Simicska și, în schimb, s-a bazat pe o duzină de persoane supuse lui. Orbán l-a ales pe Lőrinc Mészáros, fostul său coleg de clasă, ca înlocuitor pentru Simicska, câștigând achiziții publice de stat și ale Uniunii Europene și devenind cel mai bogat maghiar și primul miliardar Forbes. În 2018, imperiul lui Mészáros era format din sute de instituții media. Népszabadság, principalul cotidian al opoziției, a fost închis peste noapte în 2016.

În timpul crizei migranților din Europa din 2015, Fidesz a lansat o campanie de denigrare împotriva lui George Soros și a presupusului său de migrație necontrolată. Panourile publicitare din întreaga țară susțineau că acesta dorea să stabilească milioane de africani și locuitori din Orientul Mijlociu în Ungaria. Între timp, regimul Orbán s-a prezentat ca fiind cel care apără interesele naționale ale Ungariei. Migranții au fost descriși ca teroriști care răspândesc boli letale, amenință cultura locală și violează femei. Această campanie a dus la referendumul privind cotele de migranți din 2016, Consultația Națională din 2017 despre „Planul Soros” și legile Stop Soros din 2018. Legile Stop Soros au împuternicit serviciile secrete să controleze ONG-urile în cazul în care comunicarea lor constituie un sprijin pedepsibil al migrației, oricine „facilitează imigrația ilegală” riscă un an de închisoare. Miliarde de forinti din banii contribuabililor au fost cheltuiți pentru referendumul din 2016, ale cărui rezultate au fost invalide din cauza neatinsării participării la vot necesare de 50%.

În august 2017, chestionare au fost trimise fiecărui cetățean, conținând întrebări referitoare la presupusul plan al lui Soros, denumit „Planul Soros”. Postere anti-Soros au inundat țara, un deputat Fidesz asemănându-l pe Soros cu Satana. Mass-media pro-Fidesz a tratat toate granturile acordate societăților civile maghiare de către Fundațiile pentru o Societate Deschisă (OSF) ale lui Soros ca făcând parte dintr-un complot secret al unor activiști politici finanțați din străinătate.

După victoria alegerilor lui Fidesz din 2018, Simicska și-a vândut indirect portofoliul media rămas către Lőrinc Mészáros. În noiembrie, proprietarii a 476 de instituții media apropiate guvernului (80% din totalul mass-media) și-au donat gratuit punctele de vânzare către nou-înființata Fundație Central-Europeană pentru Presă și Media (KESMA). Orbán a emis un decret prin care a declarat achiziția KESMA „o chestiune de importanță strategică națională”, exceptând-o de la controlul Autorității pentru Concurență sau al Consiliului pentru Media. Începând cu anul 2018, guvernul a vizat jurnaliștii și criticii lui Orbán cu Pegasus, un program spion israelian.

Din 2019, toate cotidianele naționale și locale au fost transferate la KESMA și sunt strict coordonate, secțiunile lor politice fiind uneori identice cuvânt cu cuvânt. Canalele radio sunt dominate în mod similar de Fidesz, Klubrádió rămânând singurul independent. Site-urile independente de investigație, precum Átlátszó.hu și Direkt36, sunt susținute de fundații, fiind astfel etichetate drept dușmani plătiți din străinătate. Stigmatizarea și discreditarea presei independente, cum ar fi numirea lor „fabrici de știri false” și „presă în dolari”, a ținut ascunse de alegătorii săi informațiile contrare discursului guvernului. Regimul a discriminat jurnaliștii independenți, prezentându-i ca agenți străini care distrug averea națiunii și i-a intimidat prin amenințări cu șomaj, retragerea licențelor, hărțuire birocratică și pierderi de venituri.

„Occidentul slab”, UE, ONU și „globaliștii” au fost acuzați că au orchestrat un schimb de populație și au fost ulterior învinovățiți pentru expunerea copiilor la ideologia „woke”, promovarea homosexualității și operații periculoase de schimbare de sex. În 2021, a fost adoptată legea anti-LGBTQ, anul viitor a avut loc un referendum despre „propaganda sexuală” în școli, iar paradele Pride au fost interzise în 2025.