Perioada Informbiro a reprezentat o etapă din istoria Iugoslaviei care s-a produs ca urmare a rupturii Tito–Stalin la mijlocul anului 1948 și care a durat până când relațiile cu Uniunea Sovietică au redevenit treptat cordiale în 1955, odată cu semnarea Declarației de la Belgrad. După cel de-al Doilea Război Mondial în Iugoslavia, noua conducere a țării în frunte cu Iosip Broz Tito, a promovat o politică externă de nealiniere cu Blocului răsăritean. În cele din urmă, s-a declanșat un conflict deschis, însă conducerea iugoslavă a decis să nu cedeze cerințelor sovietice, în pofida unor presiuni externe și interne semnificative. Perioada a fost marcată de persecutarea opoziției politice în Iugoslavia, mii de persoane fiind închise, exilate sau trimise la muncă forțată. Conform diferitelor surse, între anii 1948 și 1956 au murit între 283 – 600 de cetățeni iugoslavi pe durata existenței lagărului de detenție de la Goli Otok.Radeljić&González-Villa, p. 40 Epurările au vizat inclusiv un număr considerabil de membri ai aparatului de securitate și ai armatei iugoslave.
Ruptura cu Blocul răsăritean a generat dificultăți economice semnificative pentru Iugoslavia, întrucât țara depindea de comerțul cu Uniunea Sovietică și aliații săi. Presiunile economice interne au condus la reforme care, în cele din urmă, au dus la introducerea autogestiunii socialiste și la o descentralizare sporită a statului, prin amendamente constituționale care au formalizat aceste schimbări.
Statele Unite au interpretat ruptura dintre Blocul răsăritean și Iugoslavia ca pe o oportunitate, în contextul Războiului Rece, de a diviza și mai mult Blocul răsăritean și, în consecință, au oferit țării ajutor economic și militar, împrumuturi și sprijin diplomatic. Conjuncturile noi pe plan extern l-au determinat pe Tito să oprească sprijinul iugoslav pentru forțele comuniste din Războiul Civil din Grecia și să încheie Pactul Balcanic, un acord de cooperare și apărare cu Grecia și Turcia.
Perioada a avut un impact asupra artei contemporane și culturii populare din Iugoslavia, artiștii fiind încurajați să își găsească inspirația în lupta din timpul războiului a partizanilor iugoslavi și în construirea noilor infrastructuri. Decenii mai târziu, numeroase opere literare și filme au abordat evenimentele acestei perioade.
Denumirea „perioada Informbiro” provine de la Biroul de Informare al Partidelor Comuniste și Muncitorești (prescurtat Informbiro în sârbo-croată, spre deosebire de „Cominform” în rusă sau engleză), o organizație inițiată de Stalin, care avea ca scop reducerea divergențelor dintre guvernele comuniste.
Note
Bibliografie
Categorie:Republica Socialistă Federativă Iugoslavia Categorie:Epoci istorice