miniatura|Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ministrul de externe, Serghei Lavrov, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov miniatura|Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, ministrul de externe Dmytro Kuleba și șeful biroului prezidențial, Andriy Yermak. Au existat mai multe runde de negocieri de pace pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean în curs de desfășurare de la începutul acestuia odată cu invazia Rusiei din februarie 2022. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, solicită recunoașterea tuturor teritoriilor ocupate ca fiind rusești, acordarea Rusiei a tuturor regiunilor pe care le revendică, dar nu le ocupă pe deplin, garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, reducerea forțelor armate ucrainene și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicită un armistițiu, retragerea completă a trupelor rusești, returnarea prizonierilor și a copiilor ucraineni răpiți, urmărirea penală a liderilor ruși pentru crime de război și garanții de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Prima întâlnire dintre oficialii ruși și ucraineni a avut loc la patru zile după începerea invaziei, pe 28 februarie 2022, în Belarus, și s-a încheiat fără rezultat. Runde ulterioare de discuții au avut loc în martie 2022 la frontiera dintre Belarus și Ucraina și în Antalya, Turcia. Negocierile din Turcia au propus ca Ucraina să abandoneze planurile de aderare la NATO și să i se impună limite armatei sale, având în același timp garanții de securitate din partea țărilor vestice și nefiind obligată să recunoască anexarea Crimeii de către Rusia. Negocierile au fost oprite din cauza dezacordurilor cu privire la puncte cheie, a veto-ului propus de Rusia asupra apărării Ucrainei, a îndoielilor cu privire la sinceritatea Rusiei și a masacrului de la Bucha. Negocierile nu au abordat frontierele sau teritoriul. În noiembrie 2022, Ucraina a prezentat un plan de pace în 10 puncte, care a fost respins de Rusia.

Negocierile reluate au început în 2025, după ce Donald Trump a devenit președintele Statelor Unite. Administrația Trump a formulat planuri de pace în general favorabile Rusiei, dar acestea au fost respinse atât de Rusia, cât și de Ucraina. Țările europene au fost mai aliniate la propunerile ucrainene și au planificat un armistițiu apărat de o „coaliție a celor dispuși” cu trupe în Ucraina. Din martie 2025, președintele ucrainean Zelenski a propus un armistițiu nelimitat și necondiționat. Președintele rus Putin a refuzat aceste apeluri de armistițiu, afirmând că Rusia își va continua războiul până când cererile sale vor fi îndeplinite.

Context miniatura|Cele patru provincii ucrainene pe care Rusia le-a anexat în septembrie 2022, în ciuda faptului că nu se aflau sub control deplin rusesc. Putin a cerut Ucrainei să recunoască suveranitatea Rusiei asupra acestor provincii ca o condiție pentru negocierile de pace. miniatura|240x240px|Ministrul indonezian al apărării, Prabowo Subianto, a propus o nouă inițiativă de pace la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore. Rusia, Statele Unite și Regatul Unit sunt semnatare ale acordului politic din Memorandumul de la Budapesta din 1994, care oferă garanții de securitate Ucrainei. China și Franța au oferit asigurări individuale în documente separate. Rusia a reafirmat această asigurare în 2009. După începerea ocupației rusești a Crimeii în 2014, Putin a susținut că Revoluția Demnității a creat o nouă entitate politică și, prin urmare, orice acord anterior cu Ucraina era nul.

De la dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia a orchestrat în mod repetat conflicte înghețate pentru a bloca extinderea NATO sau a Uniunii Europene în fosta sferă de influență sovietică. Conflictele sunt considerate „înghețate” atunci când luptele au încetat, dar nu s-a obținut nicio rezoluție politică. În 2014, Rusia a orchestrat mișcări separatiste în Ucraina, iar forțele împuternicite rusești au început războiul din Donbas. După ce Ucraina a recuperat teritorii semnificative până în august 2014, Rusia a intervenit cu forțe convenționale, ducând la negocieri de încetare a focului prin acordurile de la Minsk din 2014 și 2015. Aceste încetări a focului au avut potențialul de a îngheța conflictul, dar ofensivele sporadice ale separatiștilor susținuți de Rusia au continuat. Deși Rusia a fost parte la acordurile de la Minsk, a negat ulterior orice obligații, susținând că a fost doar un mediator între Ucraina și forțele separatiste. În total, potrivit analiștilor militari, Rusia a încălcat 190 de acorduri semnate cu Ucraina și comunitatea internațională.

În perioada premergătoare invaziei, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a atacat în repetate rânduri dreptul Ucrainei la existență și a numit Ucraina „teritorii istoric rusești”. În eseul său din iulie 2021, intitulat „ Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor ”, el a susținut că nu există „nicio bază istorică” pentru „ideea poporului ucrainean ca națiune separată de cea rusă”. Pe 24 februarie 2022, Rusia a început invazia Ucrainei ca o escaladare a războiului ruso-ucrainean în curs.Düben, B A. "Revising History and 'Gathering the Russian Lands': Vladimir Putin and Ukrainian Nationhood". LSE Public Policy Review, vol. 3, no. 1, 2023 accessed 25 February 2024

Poziții

Rusia miniatura|Putin cu jurnalistul american Tucker Carlson într-un interviu din 2024. Cererile Rusiei la începutul invaziei includeau recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia, recunoașterea Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Luhansk ca state independente, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei, dar nu precizau clar ce înseamnă acești termeni. Propaganda rusă a susținut în mod fals că guvernul Ucrainei era format din neonazisti care comiteau „genocid” în Donbas. Un editorial „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, explica „denazificarea” ca fiind eradicarea identității naționale ucrainene. Specialistul în genocid Eugene Finkel a declarat că documentul reprezenta o recunoaștere a intenției de a comite genocid împotriva ucrainenilor. Apariția editorialului în aceeași perioadă cu masacrul de la Bucha a îngreunat negocierile.

În iunie 2025, Putin a declarat că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor” și, prin urmare, „toată Ucraina este a noastră”.

Ucraina miniatura|Întâlnirea lui Zelenski cu secretarul de stat american Antony Blinken la Forumul Economic Mondial, ianuarie 2024. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus în noiembrie 2022 un plan de pace în 10 puncte, constând din:

Încetare a focului și retragerea forțelor militare ruse din Ucraina; Restaurarea frontierelor Ucrainei înainte de anexarea Crimeei din 2014; Eliberarea prizonierilor și returnarea copiilor ucraineni deportați în Rusia; Protecția și restaurarea infrastructurii energetice a Ucrainei; Protecția distribuției de alimente; Securitatea nucleară, inclusiv transferul centralei nucleare de la Zaporijia către AIEA; Siguranța mediului, inclusiv deminarea și remedierea daunelor ecologice cauzate de distrugerea barajului Kakhovka; Urmărirea penală a crimelor de război rusești; Garanții de securitate pentru Ucraina pentru a preveni viitoare agresiuni; O conferință de pace multilaterală și un tratat de pace.

Cu două luni înainte de invazie, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a respins ideea că declararea neutralității ar preveni agresiunea rusă. El a menționat că Ucraina era deja o țară neutră în 2014, când Rusia a ocupat Crimeea și a invadat Donbasul.

Note

Categorie:Relațiile dintre Rusia și Ucraina Categorie:Invazia rusă a Ucrainei din 2022 Categorie:Războiul Ruso-Ucrainean