Tatramajjhattatā este un termen budist în limba pali, redat prin „ecuanimitate”Dalai Lama și Thubten Chodron, Compasiunea infinită, traducere din engleză de Daniela Preda, Curtea Veche Publishing, București, 2022, p. 29, ISBN 978-606-44-1255-3. și prin sensuri precum „echilibru mental” sau „neutralitatea minții”.Bhikkhu Bodhi (ed.), A Comprehensive Manual of Abhidhamma: The Abhidhammattha Saṅgaha of Ācariya Anuruddha, ediția a III-a, Buddhist Publication Society, Kandy, 2007, pp. 85–87, ISBN 978-955-24-0103-9.Nina van Gorkom, „Equanimity (tatramajjhattata)”, în Cetasikas, cap. 30, Zolag, Londra, 1999, accesat la 12 iulie 2026. În tradiția Theravāda, el desemnează un factor mental caracterizat prin echilibru, detașare și imparțialitate, distinct de senzația neutră.
În sistemul Abhidhamma al tradiției Theravāda, tatramajjhattatā aparține grupului celor douăzeci și cinci de factori mentali „frumoși” (sobhana cetasika) și, în cadrul acestuia, categoriei celor nouăsprezece factori universali. Termenul este sinonim cu upekkhā atunci când aceasta desemnează ecuanimitatea, nu senzația neutră.
Explicații
Theravāda
Bhikkhu Bodhi explică sensul literal al termenului pali prin expresia „acolo, în starea de mijloc”. În acest context, tatramajjhattatā nu reprezintă o senzație neutră, ci o atitudine mentală de echilibru, detașare și imparțialitate. Caracteristica sa este menținerea în echilibru a conștiinței și a factorilor mentali; funcția sa este prevenirea insuficienței, a excesului și a părtinirii, iar manifestarea sa este neutralitatea.
Bodhi compară acest factor mental cu atitudinea unui vizitiu care privește cu ecuanimitate caii de rasă ce înaintează uniform pe drum. Îndreptată către ființele vii, neutralitatea minții devine ecuanimitate: ființele sunt privite fără preferințe și prejudecăți. Această stare nu trebuie confundată cu indiferența întemeiată pe ignoranță.
Visuddhimagga (XIV, 153) descrie tatramajjhattatā drept neutralitate față de stările de conștiință și factorii mentali care apar împreună cu ea. Textul îi atribuie funcția de a menține aceste stări în echilibru, de a preveni insuficiența și excesul și de a împiedica părtinirea. Imaginea folosită este aceea a unui vizitiu care privește cu ecuanimitate caii ce înaintează uniform.Buddhaghosa, The Path of Purification (Visuddhimagga), traducere din pali de Bhikkhu Ñāṇamoli, Buddhist Publication Society, Kandy, 2011, cap. XIV, § 153.
Nina van Gorkom arată că, atunci când există ecuanimitate, nu apare nici exaltarea, nici deprimarea. Obiectul experienței este privit cu imparțialitate și neutralitate, iar conștiința (citta) și factorii mentali (cetasika) care apar împreună cu aceasta sunt menținuți în echilibru.
Potrivit aceleiași explicații, echilibrul mental lipsește atunci când apare o stare de conștiință nebenefică (akusala citta), asociată, de exemplu, cu furia, lăcomia, avariția sau ignoranța. El este prezent în stările asociate cu generozitatea, conduita morală (sīla), cultivarea calmului și înțelegerea corectă a fenomenelor mentale și materiale (nāma și rūpa).
Vezi și
Theravāda Canonul Pali
Note
Categorie:Budism Categorie:Meditație budistă