Feodosii Nikolaevici Krasovski (uneori scris Krasovsky, în ; ) a fost un astronom și geodez rus și sovietic, membru corespondent al Academiei de Științe a URSS din 1939. Sub conducerea sa au fost determinate dimensiunile elipsoidului terestru de referință cunoscut drept Elipsoidul Krasovski 1940.

Biografie Feodosii Krasovski s-a născut la , la Galici, în gubernia Kostroma, astăzi în regiunea Kostroma. În 1900 a absolvit Institutul de Măsurători Funciare „Konstantinovski” din Moscova, actuala Universitate de Stat de Geodezie și Cartografie din Moscova, cunoscută și ca MIIGAiK. Din 1907 a început să predea în cadrul institutului, devenind șef de catedră în 1912, profesor titular în 1917 și rector între 1919 și 1921. În paralel, între 1907 și 1918, a predat la Școala Tehnică din Moscova.

A condus lucrările astronomo-geodezice din URSS între 1924 și 1930. În 1928 a înființat Institutul Central de Cercetări Științifice de Geodezie, Aerofotogrammetrie și Cartografie (ȚNIIGAiK), al cărui director a fost până în 1930, iar apoi, până în 1937, director științific.

În 1928, Krasovski a elaborat un program de perspectivă pentru lucrările astronomo-geodezice, care prevedea realizarea pe teritoriul URSS a unei rețele astronomo-geodezice, destinată asigurării bazei geodezice pentru ridicările topografice și soluționării problemelor științifice ale geodeziei legate de determinarea formei și dimensiunilor Pământului. Ulterior, programul a fost reflectat în „Principiile de bază privind realizarea rețelei geodezice de sprijin de stat a URSS” din 1939.

Până la mijlocul anilor 1970, această rețea acoperea întregul teritoriu al URSS, iar pe o mare parte a acestuia fuseseră realizate rețele continue de triangulație de stat, care serveau drept bază directă pentru ridicările topografice și lucrările inginerești-geodezice. La 29 ianuarie 1939, Krasovski a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, în cadrul Secției de Științe Matematice și Naturale, specialitatea geodezie.

În 1940, pe baza măsurătorilor arcelor de meridian, Krasovski și Aleksandr Aleksandrovici Izotov au determinat un elipsoid care a devenit standardul utilizat în lucrările geodezice din URSS și din alte țări din sfera de influență sovietică, inclusiv România, unde este cunoscut drept Elipsoidul Krasovski 1940.

A murit la 1 octombrie 1948 și a fost înmormântat în Cimitirul Vvedenskoe din Moscova, parcela nr. 22.

Schema lui Krasovski Lucrarea lui Krasovski a reprezentat prima încercare de cercetare științifică privind realizarea unei rețele geodezice spațiale pe teritoriul unei țări de dimensiuni foarte mari. El a demonstrat că poligoanele de triangulație de ordinul I trebuiau construite din tronsoane de aproximativ 200 km, nu de 300–500 km, așa cum prevedea schema din 1910, iar perimetrul poligoanelor trebuia redus la 800 km.Sudakov, S. G. (1975). „Развитие Основных геодезических сетей в СССP" [Dezvoltarea rețelelor geodezice fundamentale în URSS], în Основные Геодезические Сети [Rețele geodezice fundamentale], Moscova, Nedra, p. 5.

Ținând seama de posibilitățile tehnice existente pentru efectuarea calculelor de compensare, Krasovski a elaborat o schemă de realizare a șirurilor și rețelelor principale de ordinul al II-lea, astfel încât compensarea acestora să fie simplă și ușor de efectuat. Potrivit propunerii sale, șirurile de ordinul al II-lea trebuiau să împartă fiecare poligon de ordinul I în șase părți. Segmentele șirurilor adiacente șirurilor de triangulație de ordinul I erau considerate ramificații ale tronsoanelor poligonului, care puteau fi compensate separat, simplificând astfel compensarea șirurilor de ordinul al II-lea.

Pentru a reduce suprafețele dintre șirurile de ordinul I și al II-lea, Krasovski a propus trasarea lanțurilor rețelei principale de ordinul al II-lea de-a lungul a două tronsoane de ordinul al IV-lea și de ambele părți ale șirului central de ordinul al II-lea. Spațiul rămas trebuia acoperit printr-o rețea de îndesire de ordinul al II-lea. În funcție de necesități, rețeaua de ordinele I și al II-lea urma să fie îndesită prin triangulații de ordinele al III-lea și al IV-lea.

Prevăzând posibilitatea modificării parțiale a schemei în funcție de condițiile locale, Krasovski considera că, în orice situație, trebuiau respectate obligatoriu următoarele principii: perimetrul unui poligon de ordinul I să nu depășească 800 km; în fiecare nod al poligonului să fie măsurată o bază și să se efectueze determinări astronomice precise ale latitudinii, longitudinii și azimutului; distanța dintre șirurile de ordinul al II-lea orientate în aceeași direcție sau dintre un șir de ordinul al II-lea și un șir paralel de ordinul I să nu depășească 100 km; triangulația de ordinul al II-lea să fie împărțită în trei categorii; în fiecare sistem al rețelei de umplere să fie asigurată posibilitatea compensării comune a tuturor triunghiurilor componente.

Potrivit propunerii sale, erorile unghiurilor triunghiurilor nu trebuiau să depășească 0,7″ în triangulația de ordinul al IV-lea, 4″ în șirurile principale de ordinul al II-lea și în rețelele principale, respectiv 2″ în rețeaua de umplere de ordinul al II-lea. Schema triangulației de stat propusă deKrasovski a fost preluată integral în instrucțiunile privind triangulația de ordinul I din 1928 și în instrucțiunile privind triangulația de ordinul al II-lea din 1930.

Premii și medalii

Inginer emerit al științei și tehnicii al RSFSR (6 ianuarie 1943) Premiul Stalin, clasa I (22 martie 1943), pentru lucrarea științifică „Manual de geodezie superioară”, publicată în 1942 Premiul Stalin, clasa a II-a (1952, post-mortem), pentru cercetările privind determinarea formei și dimensiunilor Pământului Ordinul Lenin (10 iunie 1945) Ordinul Steagul Roșu al Muncii alte premii universitare

Comemorare

În 1970, Uniunea Astronomică Internațională a atribuit numele lui Krasovski unui grup de cratere de pe fața nevăzută a Lunii.miniatura|Craterele Krasovki de pe Lună. Consiliul Central al Societății Ruse de Geodezie, Cartografie și Amenajare Funciară acordă Premiul „F. N. Krasovski” pentru cele mai bune realizări științifice și tehnice din domeniul geodeziei și cartografiei. Premiul Guvernului Federației Ruse în domeniul geodeziei și cartografiei „Feodosii Nikolaevici Krasovski” a fost instituit prin Hotărârea Guvernului Federației Ruse nr. 464 din 12 aprilie 2024. Culmea Krasovski din Antarctica se află în regiunea Masivului Wohlthat, în Țara Reginei Maud, la 71°30′ latitudine sudică și 12°28′ longitudine estică. A fost descoperită și cartografiată în 1961 de Expediția Antarctică Sovietică, iar denumirea i-a fost atribuită cel târziu în 1965.Maslennikov, B. G. (1986). Harta marină povestește, sub redacția lui N. I. Smirnov, ed. a II-a, revizuită și adăugită, Moscova, Voenizdat, p. 114. Capul Krasovski se află în Marea Barents, în arhipelagul Franz Josef, pe insula Brady.

Lucrări

Krasovski, F. N., Opere alese, vol. 1–4, Moscova, 1953–1955. Krasovski, F. N., Schema și programul triangulației de stat, publicație a Comitetului Geodezic Principal al Consiliului Suprem al Economiei Naționale al URSS, Moscova, 1928.

Note

Bibliografie

Categorie:Cavaleri ai Ordinului Steagul Roșu al Muncii Categorie:Decorați cu Ordinul Lenin Categorie:Decese în Moscova Categorie:Decese în 1948 Categorie:Decese pe 1 octombrie Categorie:Nașteri în 1878 Categorie:Nașteri pe 26 septembrie Categorie:Geodezi Categorie:Ingineri sovietici