Ioan Pop Florantin

Ioan Pop Florantin () a fost un filosof, estetician, pedagog, scriitor și profesor de filosofie, membru al societății Junimea.

A predat la Botoșani, Bârlad și Iași, a suplinit catedra de filosofie a Universității din Iași și a publicat lucrări de filosofie, estetică, psihologie, logică și pedagogie, precum și scrieri literare.

Biografie Ioan Pop Florantin s-a născut la 8 august 1843 în localitatea Popteleac din Sălaj. A absolvit gimnaziul din Cluj în 1863, după care a urmat studii universitare la Viena. Bogdan Rusu precizează că a studiat filosofia și filologia la Universitatea din Viena până în 1867 și că a obținut absolutoriul Facultății de Filosofie, fără a susține doctoratul.

În 1868 a fost profesor suplinitor la liceul din Botoșani. În anul următor a devenit, prin concurs, profesor titular la liceul din Bârlad, iar în 1870 a fost numit profesor la Liceul Național din Iași, unde a rămas până la pensionarea sa, în 1899.

Între decembrie 1872 și mai 1873 a suplinit catedra de filosofie a Universității din Iași. Documentele cercetate de Dan Jumară indică mai precis că a ocupat catedra de la 19 decembrie 1872 până la 5 mai 1873.

În 1873 a participat la concursul pentru catedra de pedagogie a Școlii Centrale de Fete din Iași. Pop Florantin a obținut cele mai bune rezultate și a fost recomandat de comisie, însă postul a fost acordat altui candidat.

În decembrie 1877 a solicitat Universității din Iași permisiunea de a susține un curs public și gratuit de pedagogie și estetică, împreună cu fundamentele lor psihologice. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a aprobat solicitarea în ianuarie 1878. În același an a ținut cursul la universitate.

Pop Florantin a fost director al Liceului Național din Iași între 1879 și 1881. În aprilie 1881 a fost ales președinte al Societății didactice din Iași, funcție la care a renunțat în același an.

După pensionarea din 1899 și-a continuat activitatea literară și a susținut conferințe publice.

Activitatea în cadrul Junimii Pop Florantin a devenit membru al societății Junimea în 1868. La 15 decembrie 1868, nuvela sa Decebal a fost citită în cadrul societății de Titu Maiorescu. Dan Jumară consemnează aprecierea favorabilă a textului de către membrii prezenți și reproduce aprecierea trimisă ulterior autorului de Maiorescu.

La 28 februarie 1871, Pop Florantin a susținut în cadrul Junimii o prelecțiune intitulată Forma estetică.

Ulterior au apărut neînțelegeri între el și unii dintre junimiști, care nu reprezentau o adversitate de principii, ci conflicte personale. În pofida lor, Pop Florantin a continuat să publice în Convorbiri literare, iar prezența sa la reuniunile Junimii este atestată și în 1883.

În 1871 a publicat în Convorbiri literare studiul critic Filosofia în liceu, consacrat unui manual de psihologie, logică, morală și teodicee.

Activitatea filosofică În 1871 a publicat Fundamentu de filosofie. Psichologia. Logica, Morala, Teodicea, manual destinat învățământului liceal, căruia i-a adăugat secțiuni despre estetică și educație.

Enciclopedia Online a Filosofiei Românești îl prezintă pe Pop Florantin drept unul dintre pionierii filosofiei didactice și ai esteticii românești și îi atribuie publicarea primului manual original de filosofie și a primului tratat de estetică în limba română.

Tratatul său Estetica. Sciinția filosofică despre Frumos și Arte a fost publicat în două părți: Estetica generală: Frumosul, la Iași, în 1874, și Estetica specială. Artele, în 1887.

A publicat ulterior lucrări distincte de psihologie, etică și logică: Noțiuni de psihologie, Etica sau Morala științifică și Principii de logică.

În Reforma metodelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, publicată în 1895, Pop Florantin și-a formulat concepția denumită „teoria consecutismului universal”. În prezentarea lui Bogdan Rusu, principiul central al acestei concepții este acela că lucrurile nu trebuie înțelese ca existențe limitate la un moment izolat, ci ca serii temporale de evenimente și procese consecutive.

O ediție intitulată Consecutismul universal a apărut la București în 1905.

Activitatea pedagogică Pe lângă activitatea de profesor, Pop Florantin a publicat lucrări destinate învățământului. În 1871 a apărut broșura Întregirea educației singura garanție pentru Societate, tipărită la Iași de Tipografia Societății Junimea.

În 1884 a publicat Grădina de copii. Jocuri frobeliane sau pedagogice pentru școli primare, familii și grădini de copii, lucrare care a cunoscut o ediție completată în 1887.

A elaborat, de asemenea, manuale și metode pentru învățarea aritmeticii, desenului și citirii, precum și lucrări de psihologie și logică destinate învățământului.

Activitatea literară Pop Florantin a cultivat proza, poezia și dramaturgia. Dan Jumară enumeră printre nuvelele sale Decebal, Pribeagul, O floare albă, Juanita, O casă neagră, Tuhutum și Zoa-Zuirvan.

A publicat și romane cu subiect istoric sau literar. Romeo a apărut la Iași în 1873, iar Horea. Roman original în 1885. În 1891 a publicat la București romanul istoric Avram Iancu, Regele Carpaților, care a cunoscut ulterior și alte ediții.

Între scrierile sale se regăsesc și epopeea Ștefaniada, piesa Avram Iancu și volume de versuri.

Scrieri selective

Cântece voinicești, despre zile din bătrâni, Bârlad, 1870. Fundamentu de filosofie. Psichologia. Logica, Morala, Teodicea, Iași, 1871. Întregirea educației singura garanție pentru Societate, Iași, 1871. Romeo, Iași, 1873. Estetica. Sciinția filosofică despre Frumos și Arte. Partea I. Estetica generală: Frumosul, Iași, 1874. Grădina de copii. Jocuri frobeliane sau pedagogice pentru școli primare, familii și grădini de copii, Iași, 1884. Horea. Roman original, Iași, 1885. Estetica. Partea II. Estetica specială. Artele, Iași, 1887. Reforma metodului în studii și pedagogie, București, 1890. Avram Iancu, Regele Carpaților, București, 1891. Noțiuni de psihologie, Galați, . Etica sau Morala științifică, Iași, 1892. Principii de logică, Iași, 1893. Reforma metodelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, București, 1895. Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1896. Consecutismul universal, București, 1905.

Note

Bibliografie

Jumară, Dan, „Ioan Pop Florantin. Contribuții bio-bibliografice”, Acta Mvsei Porolissensis, vol. XVII, 1993, pp. 413–424. Mănucă, Dan, „Un junimist sui generis: Ioan Pop Florantin”, în Scriitori junimiști, Iași, Editura Junimea, 1971, pp. 176–222. Oprea, I., „Ioan Pop Florantin”, în Terminologia filosofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, București, Editura Științifică, 1996, pp. 191–192. Vetișanu, V., „Ioan Pop Florantin”, în N. Gogoneață (coord.), Istoria filozofiei românești, vol. I, București, Editura Academiei R.S.R., 1972, pp. 554–562.

Legături externe

„Pop Florantin, Ion”, Enciclopedia Online a Filosofiei Românești „Pop-Florentin, Ioan (1843–1936)”, Bibliografia românească modernă, Biblioteca Academiei Române

Categorie:Nașteri în 1843 Categorie:Nașteri pe 8 august Categorie:Decese în 1936 Categorie:Decese pe 29 august Categorie:Filozofi români Categorie:Esteticieni români Categorie:Pedagogi români Categorie:Profesori de liceu români Categorie:Directori de licee din România Categorie:Oameni asociați cu Societatea Junimea Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea