thumb|upright=.9|Ștreimel expus pe un manechin
Un ștreimelDan (1899), p. 164. sau ștraimelDan (1899), p. 140. (în , plural: - sau - ) este o pălărie din blană purtată de o parte dintre bărbații evrei așkenazi din comunitățile "ultraortodoxe" (numite în Israel "haredite"), în special de membrii hasidismului, în timpul Șabatului, al sărbătorilor evreiești și cu alte ocazii festive. La Ierusalim, ștreimelul este purtat și de evreii litvaci. În general, el începe să fie purtat după căsătorie, deși în unele comunități poate fi purtat de băieți după vârsta de Bar Mițva.
Istorie thumb|upright=.9|Portret al lui Menachem Mendel Schneersohn, al treilea mare rabin din Lubavici, purtând un ștreimelOriginea ștreimelului este incertă. Diferite teorii îi atribuie o origine tătară, turcească, rusească sau poloneză, fără a putea fi stabilită o cronologie clară.
O ipoteză răspândită este că evreii din Europa au adoptat ștreimelul ca pălărie călduroasă de iarnă, posibil inspirându-se din vestimentația nobilimii poloneze sau din estul Europei. Din punct de vedere al construcției, acesta este asemănător pălăriilor de blană purtate în trecut de nobili și de oamenii de rând neevrei din Europa și Rusia.
Potrivit Institutului Istoric Evreiesc din Varșovia, ștreimelul ar putea proveni din secolul al XVII-lea, perioadă în care vestimentația orientală devenise la modă în rândul nobilimii din Uniunea statală polono-lituaniană în contextul sarmatismului. O legendă susține că adoptarea sa ar fi pornit de la o măsură umilitoare prin care evreii ar fi fost obligați să poarte o coadă de animal.
Tipuri de ștreimel thumb|upright=.9|Rabin purtând un ștreimel la IerusalimȘtreimelurile purtate de hasidimii din Galiția, România și Ungaria, precum și de evreii lituanieni până în secolul al XX-lea, erau confecționate dintr-o bucată circulară mare de catifea neagră înconjurată de blană.
Hasidimii originari din Polonia Congresului poartă o variantă înaltă a ștreimelului, denumită adesea spodik. Ștreimelul purtat de rabinii dinastiilor hasidice Rujîn și Skolye are partea superioară ridicată și ascuțită.
Simbolism Deși există un puternic obicei religios potrivit căruia bărbații evrei trebuie să-și acopere capul, din punctul de vedere al legii iudaice ștreimelul nu are o semnificație religioasă proprie ca acoperământ pentru cap. Totuși, purtarea a două acoperăminte pentru cap — ștreimelul fiind purtat întotdeauna peste o kippah — este considerată de unii ca aducând un merit spiritual suplimentar, iar execuția sa elaborată este văzută drept o formă de înfrumusețare și cinstire a obiceiului.
Ștreimelul este purtat cu ocazii speciale, precum Șabatul, în sinagogă sau de persoane care dețin anumite funcții religioase, precum rabinii.thumb|David Moses Friedman, din dinastia hasidică de la Ciortkiv, purtând ștreimelul specific dinastiei Rujîn.Potrivit rabinului Aaron Wertheim, rabinul Pinchas din Koreț (1726–1791) afirma că abrevierea pentru Shabbos poate fi interpretată drept Shtreimel Bimkom Tefillin, adică „ștreimelul ia locul tefillinului”.Halachos V'halichos B'chasidus, p. 196. Întrucât purtarea unor haine speciale de Șabat reprezintă o formă de sfințire a zilei, printre hasidimii din Galiția, Polonia și Ungaria ștreimelul este asociat cu sfințenia Șabatului și cu o coroană regală care îl cinstește și îl împodobește.
Dan Arnon susține că numărul bucăților de blană folosite la confecționarea unui ștreimel poate avea o semnificație simbolică. Numerele întâlnite frecvent sunt 13, 18 și 26, corespunzând celor Treisprezece atribute ale Divinității, valorii numerice în gematrie a cuvântului ebraic pentru „viață” (חי) și, respectiv, valorii numerice a Tetragramei.Dan Arnon, Kovaʻim ba-rosh: ʻal kisuye rosh be-Erets-Yiśraʼel ṿe-ʻal mah she-mitaḥtam, 1995, p. 88. Ștreimelurile contemporane pot conține un număr mai mare de cozi. Cel puțin un producător realizează ștreimeluri din 42 de cozi, simbolizând Numele Divin format din 42 de litere.
Bărbații evrei harediți pot fi foarte conservatori în privința acoperămintelor pentru cap, multi dintre ei purtând în continuare pălării occidentale care se purtau în vestul Europei în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, precum fedora sau homburg.
Confecționare Ștreimelul este realizat de obicei la comandă din cozile unor animale cu blană, precum samurul canadian sau rusesc, jderul de piatră, jderul de copac ori vulpea cenușie. În aproape toate cazurile, ștreimelul este cea mai costisitoare piesă a vestimentației hasidice.
De obicei, dar nu întotdeauna, tatăl miresei cumpără ștreimelul pentru mire cu ocazia nunții. În Statele Unite a devenit obișnuită cumpărarea a două ștreimeluri: unul mai ieftin, numit regen shtreimel („ștreimel de ploaie”), este folosit în situațiile în care exemplarul mai scump ar putea fi deteriorat. În Israel, din cauza situației economice a majorității membrilor comunității hasidice, cei mai mulți purtători de ștreimel dețin un singur exemplar. Meșteșugarii specializați în confecționarea lor, numiți shtreimel machers, își păstrează cu strictețe secretele meseriei.Arnon (1995), p. 208.
Unii rabini au recomandat utilizarea materialelor sintetice pentru confecționarea ștreimelurilor, invocând preocupările privind cruzimea față de animale.
Vezi și Kippah Pălărie evreiască Papaha Kolpik Spodik
Note
Bibliografie
Legături externe
Shtreimel Variations: The History of a Hat segulamag.com. Accesat în 22 august 2026.
Categorie:Pălării Categorie:Cultura evreiască Categorie:Hasidism