Mario Abdo Benítez () un om politic paraguayan care a îndeplinit funcția de președinte al Paraguayului între 2018 și 2023. Anterior, a fost senator și a ocupat funcția de președinte al Senatului Paraguayului din 2015 până în 2016.

Biografie Abdo Benítez s-a născut la Asunción pe 10 noiembrie 1971, fiind fiul lui Ruth Benítez Perrier și al lui Mario Abdo Benítez Sr. Pe linie paternă, el are origine libaneză. Tatăl său a făcut parte din așa-numitul „Patrulater de Aur” (Cuatrinomio de Oro), un grup alcătuit din cei patru politicieni considerați cei mai apropiați de dictatorul Alfredo Stroessner, care a condus Paraguayul timp de 35 de ani.

La vârsta de 16 ani, Abdo Benítez s-a mutat în Statele Unite. A urmat studiile superioare la Teikyo Post University din Waterbury, Connecticut, obținând o diplomă în marketing. După finalizarea studiilor liceale în 1989, s-a înrolat în Forțele Armate ale Paraguayului, unde a primit gradul de sublocotenent de aviație în rezervă și a fost atestat ca parașutist de către Comandamentul Forțelor Aeriene.

Debutul în cariera politică Primele sale acțiuni în politică au avut loc în 2005, ca membru al mișcării Reconstrucția Națională Republicană. Ulterior, s-a alăturat mișcării Pace și Progres și a obținut vicepreședinția Partidului Colorado în 2005. În iunie 2015, a fost ales președinte al Senatului Paraguayului.

Abdo Benítez a fost criticat pentru legăturile sale cu dictatura militară a lui Alfredo Stroessner, tatăl său fiind secretarul personal al acestuia. La moartea lui Stroessner, în 2006, Abdo Benítez s-a numărat printre persoanele care i-au purtat sicriul la funeraliile din Brasília, iar ulterior a propus ca Consiliul de Conducere al Partidului Colorado să îi aducă un omagiu fostului dictator. Averea deținută de Abdo Benítez a fost moștenită de la tatăl său, care, după căderea regimului, a fost cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, însă dosarul a fost în cele din urmă clasat. Abdo Benítez a declarat că, deși consideră că Stroessner „a făcut multe pentru țară”, nu este de acord cu încălcările drepturilor omului, tortura și persecuțiile comise în timpul regimului.

Președinția Alegerile În decembrie 2017, Abdo Benítez a câștigat alegerile primare interne din Partidul Colorado pentru desemnarea candidatului la președinție, învingându-l pe fostul ministru de finanțe Santiago Peña cu 564 811 voturi (50,93%) față de 480 114 (43,29%). În aprilie 2018, Abdo Benítez a obținut victoria în alegerile prezidențiale din 2018 în fața lui Efraín Alegre, acumulat 46,46% din voturi față de 42,73% obținute de rivalul său. La vârsta de 46 de ani, devine — cu o diferență de doar o lună față de — cel mai tânăr președinte al Paraguayului de la preluarea puterii în 1954 de către Alfredo Stroessner, care avea pe atunci 41 de ani.

Abdo Benítez a depus jurământul ca președinte pe 15 august 2018. Predecesorul său, Horacio Cartes, cu care se afla în conflict, nu a fost prezent la ceremonie.

Politica internă

A susținut reforma sistemului judiciar, considerat corupt. La fel ca rivalul său din alegeri, Alegre, se opune legalizării avortului și a căsătoriilor între persoane de același sex, deși a declarat că este „deschis” la o „dezbatere” privind tema avortului.

La mijlocul anului 2019, s-a confruntat cu posibilitatea declanșării unei proceduri de suspendare din funcție, după ce a semnat cu președintele brazilian Jair Bolsonaro un acord privind , considerat extrem de dezavantajos pentru Paraguay. În cele din urmă, a anulat această înțelegere, dezamorsând astfel procesul de demitere.

În privința chestiunilor economice, guvernul lui Abdo Benítez continuă politica promovată de un secol în favoarea marilor proprietari de terenuri. Executivul condus de el a elaborat o reformă fiscală ce a primit aprobarea Congresului în septembrie 2019. În cursul aceluiași an, 2019, economia paraguayană a intrat în recesiune.

La un an de la preluarea mandatului, executivul înregistra un nivel ridicat de dezaprobare în rândul populației (69,3% în august 2019). Ca urmare, expresia „Desastre ko Marito” (o combinație de guaraní și spaniolă care se traduce aproximativ prin „Marito este un dezastru”) a devenit extrem de populară, generând chiar și produse promoționale. Abdo Benítez a făcut el însuși aluzii ironice la această sintagmă cu diverse ocazii.

În iunie 2022, 81% dintre persoanele chestionate au evaluat negativ activitatea președintelui Mario Abdo Benítez. Pe de altă parte, aproximativ 70% dintre cei adresați consideră că Paraguayul „are nevoie de schimbări profunde”, 19% cred că țara are nevoie de stabilitate, iar 9% se pronunță pentru schimbări moderate.

Politica externă

În septembrie 2018, a anulat decizia predecesorului său privind mutarea ambasadei Paraguayului de la Tel Aviv la Ierusalim, motivând că nu fusese consultat și declarând că a făcut acest pas cu convingerea că va „contribui la intensificarea eforturilor diplomatice regionale și internaționale pentru obținerea unei păci extinse, juste și durabile în Orientul Mijlociu”. Această măsură a provocat tensiuni cu guvernul israelian, care a reacționat prin închiderea ambasadei sale din Paraguay.

În ianuarie 2019, a rupt relațiile diplomatice cu Venezuela și l-a recunoscut pe liderul opoziției venezuelene și președinte al Adunării Naționale, Juan Guaidó, drept președinte interimar al țării. El l-a primit pe Guaidó la palatul prezidențial din Asunción.

Cajubi Cu privire la așa-numitul „furt al secolului”, în octombrie 2018, Benítez a declarat în presa oficială că Casa de Pensii și Pensionări a Personalului Itaipú Binacional (Cajubi) a reușit executarea silită a unor active din Canada în valoare de 21,6 milioane de dolari canadieni (aproximativ 17 milioane de dolari americani), prin intermediul unei hotărâri favorabile pronunțate de o instanță civilă din Ontario, Canada.

Benítez a afirmat că acesta este un semnal esențial, în deplină concordanță cu noua viziune a guvernului privind toleranța zero față de impunitate și corupție. De asemenea, el a subliniat: „Cetățenii străini nu pot veni să ne însușească activele fără să răspundă în fața legii. Vom merge mai departe până când vom recupera aproape toate fondurile noastre.”

Președintele Cajubi, Julio Romero, însoțit de alți directori ai Itaipú și ai Cajubi, a anunțat într-o conferință de presă — după întrevederea avută la Palacio de los López cu președintele Benítez și cu directorul general al Itaipú, José Alberto Alderete — că fondul a reușit executarea silită a sumei de 17 milioane de dolari canadieni de la Eduardo García Obregón și alți pârâți din procesul civil.

Romero a declarat: „Cajubi va trece la executarea silită a bunurilor și proprietăților deja localizate în Canada, Statele Unite și Guatemala, fără a exclude identificarea acestora și în alte țări, până la recuperarea unei sume cât mai mari cu putință.”

Romero a menționat, de asemenea: „Știm că dețin active în cadrul unor companii din diverse țări, vile și chiar automobile de lux. Avem personal specializat care lucrează pentru recuperarea ultimului cent.” El a subliniat totodată că instituția înregistrează deficit, ceea ce sugerează că se va confrunta cu probleme până în anul 2025 și face extrem de urgentă recuperarea activelor pierdute.

La 19 iunie 2019, Camera Deputaților a solicitat președintelui Cajubi, Julio Romero, prin Rezoluția 758 (dosarul D-1952264), predarea tuturor documentelor și informațiilor legate de „jaful secolului”.

Romero a răspuns prin adresa E/PR//0094/2019 din 14 august 2019, precizând că „Cajubi nu este un organ sau o entitate publică supusă obligațiilor prevăzute de legea menționată”.

În martie 2020, ministrul de finanțe, Benigno López (numit în funcție de președintele Benítez), a promovat înființarea unei Supravegheri a Pensiilor și Prestațiilor de Pensionare.

López a declarat pentru presă: „În acest mod, contribuțiile la fondurile de pensii vor fi monitorizate de un organism tehnic competent, care se va asigura că aceste economii sunt respectate și protejate în timp, prevenind repetarea unor cazuri precum cel al Cajubi, soldat cu pierderi de 130 de milioane de dolari. Beneficiul este direct pentru cetățenii care își păstrează acolo economiile de o viață, având de acum înainte o entitate dedicată care să exercite supravegherea necesară”.

În mai 2021, ministrul afacerilor externe (numit în funcție de președintele Benítez), Euclides Acevedo, s-a întâlnit cu ambasadorul Marii Britanii în Paraguay, Ramin Navai, pentru a urmări stadiul cererii de extrădare a rezidenților londonezi Marcelo Barone și Elisabel Vasquez, în legătură cu suma de 40 de milioane de dolari americani din investițiile Cajubi — „jaful secolului”.

Percepția publică În august 2019, la încheierea primului an de mandat, datele empirice colectate de Centrul de Cercetări și Studii Socioeconomice (CIES) arătau că 69,3% dintre persoanele chestionate aveau o părere nefavorabilă despre activitatea guvernului său.

În iunie 2022, potrivit datelor privind percepția publică publicate de Centrul Strategic Latinoamerican de Geopolitică (CELAG), 81% dintre respondenți au evaluat negativ imaginea președintelui Abdo Benítez. De asemenea, 70,3% au declarat că țara necesită transformări structurale profunde, 19,4% s-au arătat în favoarea menținerii stabilității, în timp ce 9,5% au considerat potrivite unele schimbări moderate.

Viața personală Prima sa căsătorie a fost cu Fátima María Díaz, cu care are doi fii. În urma divorțului, s-a căsătorit cu Silvana López Moreira, cu care are un fiu.

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1971 Categorie:Nașteri pe 10 noiembrie Categorie:Paraguayeni în viață Categorie:Oameni din Asunción Categorie:Romano-catolici Categorie:Președinți ai Paraguayului