Edmond James de Rothschild, pe numele sau complet Abraham Benjamin Edmond James de Rothschild (n.19 august 1845 - 2 noiembrie 1934) a fost un bancher,, filantrop, colecționar de artă, mecenat și activist sionist evreu din ramura franceză a familiei Rothschild. A moștenit titlul ereditar de baron, și este cunoscut în istoria Israelului și a evreilor ca „Baronul Rothschild” sau, pe scurt „Baronul” (în ebraică „Habaron”). Din cauza sprijinului imens pe care l-a dat pionierilor repatrierii evreilor în Palestina (Țara Israelului) în perioada așa numitei Prime Aliyá Primul val de emigrație sionist din Europa de Est a fost poreclit în limba ebraică Aví Haishuv (Tatăl așezărilor) și Hanadiv hayadúa (Binecunoscutul Filantrop). A contribuit în mod deosebit la întemeierea și consolidarea așezărilor evreiești Rosh Pina, Zihron Yaakov, Rishon Letzion, Petah Tikva, Mazkeret Batya, Kfar Tavor, Ghivat Ada, Binyamina și la încercarea de înființare de așezări evreiești în fosta regiune biblică Horan (Hawran) sau Bashan din sud-vestul Siriei.
Biografie Copilărie și tinerețe Edmond James de Rothschild s-a născut în 1845 la Boulogne-Billancourt, în departamentul Hauts-de-Seine, lângă Paris, Franța, ca al treilea fiu și cel mai mic copil al lui James Mayer Rothschild și Betty Salomon de Rothschild. Tatăl său, a fost fondatorul ramurii franceze a familiei bancare Rothschild. În 1854, tatăl său a finanțat înființarea Școlii de Fete Eveline de Rothschild din Ierusalim - prima școală din Palestina care a predat în limba ebraică. Spre deosebire de cei doi frați mai mari ai săi, Edmond James de Rothschild nu a fost implicat direct în afacerile bancare ale familiei sale și era cunoscut ca un iubitor de artă și cultură. Și-a primit educația la școala familiei, unde a studiat ebraica, religia și istoria poporului evreu, de la profesorul său Albert Cohen. Mai târziu, când Albert Cohen a fost trimis să gestioneze organizațiile caritabile ale tatălui său, Edmond și-a continuat studiile la o școală specială privată pentru copiii nobililor. În 1870 a servit în Garda națională mobilă în Războiul Franco-German.
Artă, știință și mediul academic Edmond de Rothschild a moștenit Castelul Rothschild din Boulogne-Billancourt și, în 1877, a achiziționat Castelul din Armainvilliers din Gretz-Armainvilliers, în departamentul Seine-et-Marne. family.rothschildarchive.org
El s-a implicat puțin în activitatea bancară, dedicându-se în schimb unor interese artistice și filantropice; el a contribuit la fondarea unor instituții de cercetare științifică precum Institutul Henri Poincaré, Institutul de biologie fizic-chimică (precursor al Centre National de la Recherche Scientifique), Casa Velázquez din Madrid și Institutul Francez din Londra. În 1907, în calitate de membru fondator, a oferit fonduri și sprijin pentru înființarea Societății „Prietenii Muzeului Național de Istorie Naturală” din Franța.Yves Laissus, „Cent ans d'histoire”, 1907-2007 - Les Amis du Muséum, ediție specială aniversară, septembrie 2007, supliment al publicației trimestriale Les Amis du Muséum national d'histoire naturelle, nr. 230, iunie 2007, ISSN 1161-9104 A fost ales membru al Academiei de Arte Frumoase (*Académie des Beaux-Arts*) din Franța și, prin intermediul acesteia, a finanțat săpăturile arheologice conduse de Charles Simon Clermont-Ganneau în Egipt, de Eustache de Lorey în Siria otomană și de Raymond Weill în Palestina.
Edmond de Rothschild a adunat o colecție importantă de desene și gravuri — cuprinzând peste 40.000 de gravuri, aproape 3.000 de desene și 500 de cărți ilustrate — pe care a lăsat-o moștenire Muzeului Luvru. Această donație a inclus peste o sută de gravuri și desene realizate de Rembrandt. O parte din colecția sa de artă a fost moștenită de fiul său, James Armand de Rothschild, și face parte în prezent din colecția organizației National Trust, fiind găzduită la Waddesdon Manor. Totuși, în 1882, baronul și-a redus achizițiile de artă și a început să cumpere terenuri în Palestina otomană.
Rothschild a finanțat și săpături arheologice, întreprinse de Judith Marquet-Krause la Et-Tell (Ai) în PalestinaLiat Naeh Archaeological Display and Omission: The 1936 Exhibition of Judith Krause-Marquet's Finds from A-Tell (Biblical Ha-Ai) at the Crossroad of British, Palestinian, and Israeli Perspectives Everyday Orientalism 25 septembrie 2020
Călătorii în jurul lumii În 1898, el a comandat arhitectului naval George Lennox Watson, de la compania Fairfield Shipbuilding and Engineering Company, construirea unui iaht cu aburi de lux de mari dimensiuni, SY „Atmah” (de 1665 tone), cu care el și, apoi, fiii săi au călătorit în jurul lumii până în 1939.The Steam Yachts, de Erik Hofman, ISBN 0-8286-0040-6
Sionism 250px|miniatura|dreapta|Edmond de Rothschild în anul 1882 Odată cu începutul pogromurilor din Rusia din 1881 , cunoscute in istoria evreilor ca „Furtuni în Neghev” conducători ai evreimii franceze au înființat un comitet pentru a ajuta pe evreii ruși și au publicat o proclamație împotriva politicii antisemite a regimului țarist. Printre semnatari s-a numărat și Rothschild, În acele imprejurări a ajuns la concluzia că problema prigoanelor antisemite in estul Europei ar trebui rezolvată prin emigrare în Palestina. Cele două persoane care au influențat opinia lui Rothschild cu privire la situația evreilor au fost șef rabinul Parisului (mai târziu al Franței), Zadok Kahn, care, spre deosebire de alți rabini ai vremii, simpatiza cu mișcarea presionistă Hibat Tzion sau Hovevey Tzion („Iubitorii Sionului”) din Imperiul Rus și din România, și activistul public și membru al conducerii Alianței Israelite Universale, Karl Netter, care a înființat Școala Agricolă Mikve Israel lângă Jaffa în Palestina în 1870.
Baronul a început apoi să se implice în dezvoltarea noilor așezări evreiești în Palestina. Criza severă prin care treceau primele colonii agricole l-a împins pe Rothschild să investească mulți bani în acestea și să se implice foarte mult în problemele lor. El a ajutat mai întâi așezarea Rishon Letzion, când aceasta era în pragul falimentului. Unul dintre coloniștii din localitate, Yosef Feinberg, s-a adresat lui Rothschild în 1882 și i-a cerut asistență financiară. Rothschild i-a ajutat inițial pe primii coloniști din Rishon LeZion săpând o fântână, ajutând familiile sărace și finanțând un instructor agricol. Dorind să angajeze lucrători evrei, a abordat asociația „Hovevey Tzion” și a cerut să selecteze tineri pe care să-i instruiască pentru a servi ca instructori agricoli în așezări. Mai târziu, și-a extins considerabil domeniul de aplicare al asistenței și a sprijinit practic toate noile așezări agricole; Fără ajutorul său, exista o teamă serioasă că coloniștii se vor dispersa, iar așezările pionierilor din Prima Aliyá vor fi anihilate. Deoarece inițial a evitat să-și facă public numele, și-a câștigat porecla de „Binecunoscutul filantrop”. El a trimis experți agricoli din Franța pentru a-i instrui pe noii coloniști și pe fermieri în cultivarea viței de vie și producerea de vin - această cultură fiind, în opinia experților, cea mai potrivită pentru condițiile țării și pentru comercializarea pe plan mondial. Până la începerea producției de vin, baronul a oferit stipendii lunare pentru traiul coloniștilor, a finanțat serviciul sanitar, educația, serviciile religioase și multe altele.
Deși a rămas în afara mișcării sioniste și a „respins sionismul instituțional și ideologic”, baronul Rothschild a devenit un susținător fervent al repatrierii evreiești în Palestina, finanțând așezarea de la Rishon LeZion.Derek Jonathan Penslar Zionism and technocracy: the engineering of Jewish settlement in Palestine, 1870-1918 Indiana university press 1991 isbn=978-0-253-34290-4 series The Modern Jewish experience, Bloomington Indianapolis Urmărind obiectivul adoptatîn 1917 și de guvernul Regatului Unit, de a transforma Palestina într-un cămin național evreiesc, el a promovat acolo industrializarea și dezvoltarea economică. În 1924, a înființat Palestine Jewish Colonization Association (PICA), organizație care a achiziționat peste 125.000 de acri de pământ și a inițiat diverse afaceri. 250px|miniatura|dreapta|Vizita lui Edmond și Adelheid de Rothschild în Palestina în 1914 250px|miniatura|dreapta|Baronul Edmond de Rothschild (în dreapta) și Sir Herbert Samuel primul Înalt Comisar britanic al Palestinei, în 1920 Edmond de Rothschild a jucat, de asemenea, un rol esențial în dezvoltarea industriei vinicole a Palestinei. Sub supravegherea administratorilor săi din Palestina otomană, au fost înființate așezări agricole și podgorii, fiind deschise două mari crame de vinuri la Rishon LeZion și Zikhron Yaakov.Encyclopedia of Zionism and Israel, vol. 2, "Rothschild, Baron Edmond-James de", p. 966 Rothschild a finanțat întemeierea unei fabrici de sticlă menită să furnizeze sticle pentru fabricile sale de vinuri. El l-a întâlnit pe Meir Dizengoff la Paris și l-a ales pe acesta să lanseze și să gestioneze noua fabrică, numită „Mizaga”. Dizengoff a deschis fabrica la Tantura în 1892 și a condus-o timp de aproximativ doi ani. „Mizaga” a fost prima fabrică deținută de evrei din Palestina otomană. De asemenea, Rothschild a sprijinit cercetările inginerilor în domeniul electricității și a finanțat construirea unei centrale electrice.
Potrivit istoricului Albert Montefiore Hyamson, „Rothschild a înțeles că interesul primordial al evreilor din Palestina era câștigarea încrederii și prieteniei vecinilor lor arabi. Interesele cultivatorilor arabi de pe pământurile achiziționate de el nu au fost niciodată ignorate; dimpotrivă, prin lucrările de dezvoltare, el a transformat aceste terenuri astfel încât să poată susține o populație de zece ori mai numeroasă decât cea anterioară.”Albert Montefiore Hyamson. Palestine: A Policy, Methuen, 1942, p. 58 Deși Edmond de Rothschild nu a susținut întotdeauna ideea unei guvernări incluzive — în 1931, i-a sugerat lui Yehuda Magnes că „trebuie să-i ținem sub control (pe arabi) cu mână forte”Daniel P. Kotzin, Judah L. Magnes: An American Jewish Nonconformist, Syracuse University Press, 2010, p. 235. — el a recunoscut importanța guvernării comune și a coexistenței pașnice într-o scrisoare adresată Ligii Națiunilor în 1934, afirmând că „lupta pentru a pune capăt condiției de «Evreu rătăcitor» nu ar putea avea drept rezultat crearea unui «Arab rătăcitor».”David Whitten Smith, Elizabeth Geraldine Burr, Understanding World Religions: A Road Map for Justice and Peace, ediție revizuită, Rowman & Littlefield, 2014, p. 224
Viața privată La vârsta de 32 de ani, s-a căsătorit cu Adelheid (numită mai târziu Ada), fiica vărului său Wilhelm Carl Rothschild, poreclit Baronul „Cel Drept” din Frankfurt, sau pe numele său ebraic Shimon Zeev ben Kalman Carl Rothschild din Napoli. Ada era strâns legată de tradiția evreiască, prin educația sa pioasă în casa tatălui ei din Frankfurt. Cuplul a avut trei copii: James (Jacob) Armand, Maurice Edmund Carl și Myriam Carolina Alexandrina.
Omagii 1908 - Ordinul Legiunii de onoare a Franței cu rangul de cavaler A fost ales membru al Academiei de Arte Frumoase din cadrul Institutului Franței Cetățean de onoare al orașului Tel Aviv
Note
Categorie:Familia Rothschild Categorie:Bancheri francezi Categorie:Bancheri evrei Categorie:Baroni Categorie:Filantropi evrei Categorie:Filantropi francezi Categorie:Colecționari de artă Categorie:Cavaleri ai Legiunii de onoare Categorie:Francezi din secolul al XIX-lea Categorie:Francezi din secolul al XX-lea Categorie:Înmormântări în cimitirul Père Lachaise