Eclipsa de Soare din 3 noiembrie 2013 a fost o hibridă, care s-a produs la nodul ascendent al orbitei Lunii având o magnitudine de 1,0159. A fost un eveniment hibrid – o eclipsă totală cu o bandă de totalitate îngustă – care, în acest caz particular, a început ca o eclipsă inelară și s-a încheiat ca o eclipsă totală. O eclipsă de Soare apare atunci când Luna trece între Pământ și Soare, obturând astfel, total sau parțial, imaginea Soarelui pentru un observator de pe Pământ. Eclipsa hibridă de Soare este un tip rar de eclipsă care își schimbă aspectul din inelar în total și invers, pe măsură ce umbra Lunii se deplasează pe suprafața Pământului. Faza de totalitate apare între zonele de vizibilitate a fazei inelare, în timp ce eclipsa parțială este vizibilă într-o regiune înconjurătoare cu o lățime de mii de kilometri. Deoarece evenimentul a avut loc cu aproximativ 2,9 zile înainte de perigeu Lunii (înregistrat pe 6 noiembrie 2013, la ora 9:20 UTC), diametrul aparent al Lunii a fost mai mare.

Aceasta a fost a doua eclipsă hibridă din secolul al XXI-lea, dar a zecea oară când umbra Lunii a trecut peste Pământ (în acest secol).

Vizibilitatea eclipsei 250px|miniatura|stanga|Parcursul eclipsei pe Pământ. Eclipsa centrală a început în faza sa inelară în largul coastei de est a Statelor Unite, apoi a devenit totală după câteva sute de kilometri. A traversat Oceanul Atlantic; a atins maximul în largul coastei Coastei de Fildeș și Ghanei; apoi a atins Africa ecuatorială înainte de a se încheia deasupra Cornului Africii, în seara locală.

Schimbarea naturii eclipselor din această serie 143 Saros de eclipse de Soare Eclipsele din această serie 143 Saros de eclipse de Soare își schimbă natura în timpul nostru: după ce au fost totale până la precedenta, din 24 octombrie 1995, aceasta este prima eclipsă hibridă din această serie.

După seria hibridă, acestea vor deveni inelare.

Eclipse conexe Eclipse în 2013 O eclipsă parțială de Lună, pe 25 aprilie. O eclipsă inelară de Soare, pe 10 mai. O eclipsă de Lună în penumbră, pe 25 mai. O eclipsă de Lună în penumbră, pe 18 octombrie. O eclipsă hibridă de Soare, pe 3 noiembrie.

Metonic Precedată de: Eclipsa de Soare din 15 ianuarie Solar 2010 Urmată de: Eclipsa de Soare din 21 august 2017

Saros 143 Această eclipsă face parte din seria Saros 143, care se repetă la fiecare 18 ani și 11 zile și cuprinde 72 de evenimente. Seria a început cu o eclipsă parțială de Soare la 7 martie 1617. Aceasta include eclipse totale între 24 iunie 1797 și 24 octombrie 1995, eclipse hibride între 3 noiembrie 2013 și 6 decembrie 2067 și eclipse inelare între 16 decembrie 2085 și 16 septembrie 2536. Seria se încheie cu cel de-al 72-lea eveniment, o eclipsă parțială, la 23 aprilie 2897.

Cea mai lungă durată a totalității a fost înregistrată în cazul eclipsei numărul 16, cu o durată de 3 minute și 50 de secunde, la 19 august 1887, iar cea mai lungă durată a inelarității va fi înregistrată în cazul eclipsei numărul 51, cu o durată de 4 minute și 54 de secunde, la 6 septembrie 2518. Toate eclipsele din această serie au loc în dreptul nodului ascendent al orbitei Lunii. "NASA - Catalog of Solar Eclipses of Saros 143". eclipse.gsfc.nasa.gov.

Eclipsele din serie numerotate de la 12 la 33 au loc între anii 1801 și 2200.

Note

2013 11 3 2013 11 3