Colegiul Național „George Barițiu” este o instituție de învățământ preuniversitar din Cluj-Napoca, cu sediul pe strada Emil Isac nr. 10. Colegiul cuprinde ciclurile primar, gimnazial și liceal, iar învățământul liceal este organizat în cadrul filierei teoretice.

Instituția a fost înființată la 19 octombrie 1919, la inițiativa Consiliului Dirigent, ca primul liceu românesc de băieți din Cluj. Primul director a fost profesorul și scriitorul Alexandru Ciura. În anul 2000, liceul a primit statutul de colegiu național.

Istoric

Înființarea și perioada interbelică

Liceul și-a deschis cursurile la 19 octombrie 1919. În primul an școlar a avut 287 de elevi repartizați în nouă clase cu profil teoretic. Ordinul de înființare prevedea clasele I–VIII și două secții, modernă și reală.

Alexandru Ciura a fost profesor de limba română și director al liceului din 1919 până la moartea sa, în 1936. În 1923 a apărut revista școlară Zorile, reeditată ulterior în mai multe serii.

În perioada interbelică, un comitet al părinților a finanțat construirea unui sediu pe strada Traian. Clădirea era aproape terminată în 1938, însă liceul nu s-a mutat în ea. După 1940, imobilul a fost ocupat de armata maghiară, iar ulterior a fost folosit de alte instituții ale statului.

Al Doilea Război Mondial

După Dictatul de la Viena din 1940, numele „George Barițiu” nu a mai fost folosit. În clădirea liceului au funcționat secția română a Liceului de Aplicație de Băieți și Școala Medie de Fete de Stat, aceasta din urmă fiind mutată în 1942. În 1941 a fost organizat un liceu coeducațional de stat, cu predare în limba română.

În 1944 a fost restabilită vechea denumire, iar liceul a funcționat inițial cu opt clase de băieți. Între 1945 și 1947 a fost mixt.

Perioada comunistă și revenirea la profilul teoretic

În urma reformei învățământului din 1948, instituția a devenit Școala Medie de Băieți nr. 1 și a cuprins ciclurile primar, gimnazial și liceal. În 1950 a fost mutată în actualul sediu de pe strada Emil Isac nr. 10, clădire folosită anterior de Liceul Comercial de Băieți.

Din 1954 s-a numit Școala Medie nr. 5 și a avut și o secție serală, iar din 1955 a redevenit mixtă. Numele lui George Barițiu a fost restituit în 1957. Ciclul primar a funcționat până în 1961, iar cel gimnazial până în 1977.

În 1965 instituția a devenit Liceul „George Barițiu”. Între 1969 și 1977 a avut clase speciale de chimie, iar în 1977 a fost transformată în Liceul Industrial „George Barițiu”. În 1990 a revenit la statutul de liceu teoretic, cu profil real și profil uman bilingv în limba italiană. Statutul de colegiu național i-a fost acordat în 2000.

Evoluția instituției

Perioadă Denumire sau formă de organizare Observații Surse 1919–1940 Liceul „George Barițiu” Liceu românesc de băieți 1940–1941 Două secții de învățământ în limba română Secția Liceului de Aplicație de Băieți și Școala Medie de Fete de Stat 1941–1944 Liceu coeducațional de stat cu predare în limba română Numele „George Barițiu” nu a fost folosit 1944–1948 Liceul „George Barițiu” Mixt între 1945 și 1947 1948–1954 Școala Medie de Băieți nr. 1 Cu cicluri primar, gimnazial și liceal 1954–1957 Școala Medie nr. 5 Cu secție serală; mixtă din 1955 1957–1965 Școala Medie „George Barițiu” Ciclul primar a funcționat până în 1961 1965–1977 Liceul „George Barițiu” Clase speciale de chimie între 1969 și 1977 1977–1990 Liceul Industrial „George Barițiu” Liceu industrial de poștă și telecomunicații 1990–1999 Liceul „George Barițiu” Liceu teoretic, cu profil real și profil uman bilingv în limba italiană din 2000 Colegiul Național „George Barițiu” Statut de colegiu național Clădirile

Între 1919 și 1950, liceul a funcționat pe actuala stradă George Barițiu, într-o clădire folosită ulterior de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În 1950, instituția s-a mutat în fostul sediu al Liceului Comercial de Băieți de pe strada Emil Isac nr. 10, unde funcționează și în prezent.

Activitate educațională

Colegiul organizează învățământ primar, gimnazial și liceal. La nivel liceal funcționează filiera teoretică, cu profil real și profil umanist. Secția bilingvă româno-italiană funcționează în baza memorandumului semnat în 2002 de guvernele României și Italiei.

Pentru anul școlar 2026–2027, planul de școlarizare la clasa a IX-a a prevăzut trei clase a câte 28 de locuri: matematică-informatică cu informatică intensiv, științe sociale și filologie bilingv italiană. Limba de predare este româna, iar pentru specializarea bilingvă italiană nu a fost prevăzut un test de limbă modernă.

Rezultate la examenul de bacalaureat

Tabelul prezintă mediile, ratele de promovare și pozițiile atribuite colegiului de site-ul BacPlus. Pozițiile sunt cele din clasamentul realizat de publicație, nu un clasament oficial al Ministerului Educației.

An Poziție națională Media la bacalaureat Rata de promovare Candidați 2018 167 8,22 100% 63 2019 133 8,44 98,9% 91 2020 117 8,67 98,8% 86 2021 122 8,53 97,6% 83 2022 142 8,59 98,9% 88 2023 103 8,60 97,7% 88 2024 166 8,60 97,8% 93 2025 62 8,93 100% 78 2026 85 8,87 100% 88

Statisticile BacPlus nu includ candidații din promoțiile anterioare.

Revista Zorile

Revista școlară Zorile a apărut în 1923 și a fost reeditată periodic. În cadrul publicației și al societăților de lectură ale liceului au debutat elevi care au devenit ulterior scriitori și critici literari.

Rezultate la competiții În aprilie 2026, echipa „Puff” a colegiului a obținut premiul I la etapa județeană Cluj a concursului „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”. Echipa, coordonată de profesoara Alina Bărăian, s-a calificat astfel la finala națională de la București.

În august 2026, elevul Daniel-Antoniu Bence-Muk a obținut o medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială, desfășurată la Astana, în Kazahstan. El a făcut parte din lotul României, ai cărui opt componenți au obținut trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz.

Absolvenți și foști elevi

Printre absolvenții și foștii elevi ai instituției se numără:

Nume Domeniu Perioada studiilor la liceu Surse Ion I. Agârbiceanu fizică absolvent în 1925 Petre Țuțeafilosofie și eseistică1920–1923 Ion Rațiu politică 1928–1933 George Sbârcea muzică și muzicologie 1924–1931 Radu Stanca poezie, dramaturgie și regie 1930–1938 Ion Negoițescu critică și istorie literară 1935–1940 Nicolae Balotă eseistică și critică literară 1935–1940 Petru Creția filologie, eseistică și traduceri 1937–1939 Dumitru Micu critică și istorie literară 1941–1943 Marian Papahagi critică literară și italienistică 1955–1966 Ioan Alexandru poezie și politică 1958–1962

O prezentare aniversară publicată de Făclia de Cluj îi mai enumeră între foștii elevi pe compozitorul Tudor Jarda, istoricul Ștefan Pascu, psihologul Alexandru Roșca, zoologul Eugen A. Pora, fizicianul Emil Burzo și speologul Gheorghe Racoviță.

Note

Bibliografie

Vezi și Învățământul în Cluj-Napoca George Barițiu

Categorie:Colegii naționale din România Barițiu Categorie:Fondări în 1919